Experiente nostalgice: primul avion vazut de bucuresteni

"Aerul a fost cucerit, zborul a fost splendid, iar manifestatiunea facuta aviatorului deliranta". Zilele Bucurestiului de anul acesta sunt un prilej potrivit de a ne intoarce in timp, chiar in ziua in care a fost vazuta prima "masina de zburat", pe cerul Capitalei.

Putini isi inchipuiau in primii ani ai secolului XX ca un aparat din metal si lemn, mai greu ca aerul, poate zbura?

"Rezolvarea chestiunii aviatiunii" a fost o descoperire incredibila, care starnise o adevarata re­volutie, marcand acea epoca. Traversarea Canalului Manecii il facuse celebru pe Louis Bleriot, de aceea prietenii lui de la Bucuresti, fosti colegi de scoala de la Paris, s-au grabit sa il invite sa faca "experiente de zbor" si in Capitala Romaniei.

La 14 octombrie 1909, celebrul aviator si sotia sa au sosit in Bucuresti, cu trenul, vulturul sau din metal fiind imbarcat intr-un vagon de marfa. La gara, francezul a fost intampinat de un public numeros care striga "Vive Bleriot! Vive la France!".

In ziua urmatoare, la ora 14:00, Bleriot urma "sa se ridice de pe hipodromul de la Baneasa si sa pluteasca un ceas prin vazduh". In dimineata zilei de 15 octombrie, intreg orasul forfotea, tramvaiele cu cai erau pline, trasurile formau un lant lung de 5 km, asa ca lumea o lua pe jos, sa ajunga mai repede la hipodrom, fiecare dorind sa ocupe un loc cat mai bun.

Din ziarele vremii aflam ca desi "preturile biletelor au fost exorbitante, curiozitatea a invins". Hotelurile erau pline cu oameni veniti din toata tara, pe strazi era o animatie de nedescris, iar in localurile unde se vindeau bilete "se dadeau adevarate lupte". "Era un delir care-i cuprin­sese pe toti.

Pe hipodrom cat priveai era o mare de capete, care se pierdea la orizont, vedeai agitandu-se palarii in aer, batiste, bastoane." La ora 13:30 toate locurile erau ocupate, cu toate acestea lumea continua sa vina, pentru ca in ultimul moment ajunsesera in Gara Baneasa trei trenuri pline.

Publicul era emotionat, bucurestenii nu mai vazusera zburand vreun aparat. In tribune se afla toata familia regala, toti ministrii de pe vremuri si multe alte personalitati.

Entuziasm

Entuziasmul nu mai cunostea margini, iar "zbarnitul elicei a fost primit cu o explozie de urale". Totusi ziua s-a dovedit a fi o dezamagire, intrucat Blériot nu a zburat. "A plesnit motorul! S-a rupt elicea!"

"Un zgomot asurzitor spinteca vazduhul si dupa o pocnitura care face sa inghete sufletul in multi. O panica ce nu poate fi descrisa se produse in tot publicul", scria ziaristul Alexandrul Tissescu.

Accidentul suferit de monoplanul lui Blériot a ramas un mister. 27 de ani mai tarziu, intr-un articol Alex. F. Mihail afirma ca: "ajuns pe camp, intr-un moment de fericita inspiratie, Blériot a rupt intentionat aripa elicei si a aruncat-o, dandu-si seama, probabil ca nu va putea efectua zborul" dupa ce petrecuse, pana tarziu, la banchetul oferit in cinstea sa, la Capsa.

O problema serioasa a fost instalarea publicului sosit din provincie care acum ramanea trei zile, unii au asteptat rabdatori, altii s-au adunat in fata sediului "Automobil club" nemultumiti, cerand insistent sa li se restituie pretul biletelor.

Entuziasmul bucurestenilor se transformase in enervare, oamenii intrebau daca se mai face ascensiunea si daca nu fusese totul o pacaleala? La fostul muzeu al Institutului Medico-Legal s-a pastrat aripa franta din elicea aparatului lui Blériot, pe care dr Nicolae Mino­vici a avut grija sa o pastreze.

Cu toate ca Blériot nu zburase prima data, la 19 octombrie a fost aceeasi imbulzeala, o "revarsare de lume nemaivazuta la Bucuresti, un adevarat exod se indrepta grabit spre campul de experienta sa vada omul zburator, sa vada minunea minunilor".

"Cladirile si chiar pomii erau transformati in piramide de oameni. Tribunele gemeau de lume si nici campul din jur n-a ramas neocupat." "Era o impestritare de culori, un amestec ciudat de palarii de vara, de umbrelute, de boauri, de rochii la moda, de caciuli si de sepci."

De data aceasta "aerul a fost cucerit, zborul a fost splendid, iar manifestatiunea facuta aviatorului deliranta" scriau ziarele. Cu drapelul rosu arborat, semn ca va zbura, la ora 15:14 "elicea a zbarnait pu­ternic si pornind pe roate monoplanul aluneca pe pista si apoi ca vulturul se ridica pe aripi spintecand vazduhul.

Din zecile de mii de piepturi izbucnesc urale. In vant se flutura batiste, lumea de pe peluza isi arunca palariile in aer. Oamenii au lacrimi in ochi". Blériot "se ridica si se cobora, se intorcea si cand ajungea in fata tribunei saluta cu mana".

A executat trei zboruri, ultimul fiind cel mai lung, 21 de minute, la o inaltime de 75 m. Celebrul aviator si-a incheiat demonstratia la ora 17:20 si "a fost ridicat pe sus si cu triumf l-a dus pana la tribuna, unde se afla intreaga familie regala". Hugues d'Eywo a imortalizat pe pelicula acest zbor, dar astazi nu se mai pastreaza decat cateva imagini.

Citeste si Jurnalul National
Foto: jurnalu.ro