Sunt frumoase, de o eleganţă greoaie, din materiale masive sau sunt realizate în arta filigranului. În spatele tehnicii folosite sau a materialului sunt ascunse poveşti fabuloase.

Ce sunt paftalele? Cine, când şi cum le-a făcut? Cine, când şi cum le-a purtat?Acestea sunt câteva întrebări la care cei care doresc să afle răspunsul sunt aşteptaţi de Muzeul Naţional de Artă al României (MNAR). Duminică, 23 martie, la ora 16:00, în cadrul expoziţiei “Podoabe din trecut: Paftale şi bijuterii din colecţiile MNAR”, deschisă în Rotonda sălii Auditorium, Carmen Tănăsoiu, curatorul expoziţiei şi specialist al secţiei de Artă Veche Românească, va vorbi despre simbolurile, motivele decorative, dezvăluind şi povestea paftalelor expuse.

Câteva cuvinte despre expoziţia “Podoabe din trecut: Paftale şi bijuterii din colecţiile MNAR”. Aceasta prezintă o selecţie de aproximativ 80 de piese din patrimoniul muzeului, care datează din secolele XVIII XIX. “Sunt incluse obiecte din argint, uneori aurite, lucrate într-o diversitate de tehnici: turnare, ciocănire, ajurare, filigran. Acestea provin din ateliere greceşti, bulgăreşti, cipriote, turceşti şi româneşti. Paftalele sunt decorate cu sidef, perle, coral, sticlă de diferite culori, pietre preţioase în monturi aplicate sau sunt lucrate în tehnica emailului policrom. Paftalele au devenit un accesoriu vestimentar obişnuit în Ţările Române în perioada domniilor fanariote, caracterizată prin influenţa sporită a culturii greceşti. Odată cu epoca de tranziţie a societăţii româneşti de la modelul greco-oriental către modernitatea occidentală, formele şi motivele decorative de tradiţie post-bizantină şi orientală au fost abandonate în favoarea repertoriului baroc sau Biedermeier.”

Mai multe pe revistafelicia.ro!