Orase bantuite: Legenda Doamnei in Alb
Publicat pe 24.08.2010 la 12:40 Actualizat pe 24.08.2010 la 13:38
Saga "Doamnei in alb", o fantoma care cutreiera strazile la miezul noptii, ingrozind localnicii, este prezenta in mai multe tari, multi oameni fiind convinsi ca nu e o simpla legenda.
Primul oras unde aparitia a fost vazuta a fost Kulmabach, Bavaria. Se spune ca, in timpul unei vizite, un turist s-a apropiat de o doamna si a intrebat-o daca orasul este bantuit, raspunsul acesteia fiind "Domnule, traiesc aici de 500 de ani si nu am vazut nicio fantoma”.
Conform legendei, Doamna in alb ar fi fost Kunigunde von Orlamonde, care locuia impreuna cu sotul sau in castelul Plassenburg, construit de stramosii acestuia. Dupa moartea sotului, Kunigunde si-a exprimat dorinta de a se recasatori cu Albrecht von Hohenzollern, dar acesta a spus ca va fi de acord doar atunci cand nu vor mai exista "patru ochi intre ei”.
Se pare ca aluzia facea referire la parintii sai, dar Kunigunde a crezut ca se refera la cei doi copii ai ei. Hotarata sa-i omoare, a decis sa foloseasca un ac de aur cu care le-a strapuns craniul. Mai tarziu, pedepsita de propria constiinta, a calatorit spre Roma, unde Papa i-a promis iertare daca avea sa-si dedice restul zilelor vietii monahale.
Ca urmare, a mers in genunchi de la castelul Plassenburg pana la valea Berneck, pentru a ridica o manastire, insa a murit pe drum inainte de a-si atinge telul. Din acel moment, un spectru macabru, imbracat complet in alb, avea sa bantuie intreaga dinastie Hohenzollern.
Alt oras, alta versiune
Legenda "Doamnei in alb” sau a “femeii care plange” este prezenta si in sudul Texasului, dar sub alta forma. O tanara frumoasa, dar saraca, se indragosteste de baiatul unui om foarte bogat. Iubitii se casatoresc in secret si isi intemeiaza o familie.
Intr-o zi, la insistentele tatalui, barbatul decide sa-si paraseasca sotia pentru a se casatori cu cineva de rangul sau. Tanara innebuneste de durere si hotaraste sa-si inece copiii pentru a-si face sotul sa sufere. La aflarea vestii, acesta, impreuna cu mai multi oameni din oras, pleaca in cautarea ei, dar tanara se sinucide inainte de a fi prinsa.
Ajunsa in rai, Dumnezeu o intreaba unde-i sunt copiii, iar ea ii raspunde ca nu stie. Dumnezeu repeta intrebarea de trei ori, dar raspunsul ramane acelasi. Ca urmare, este pedepsita sa cutreiere pamantul in lung si in lat in cautarea lor. Conform legendei, femeia trebuie evitata, deoarece "Doamna in alb” are obiceiul de a ineca toti trecatorii, pentru ca nimeni sa nu fie fericit pana cand ea nu-si recapata copiii.
Povestea de pe Rio Grande
Conform credintei populare din Mexic, "Doamna in alb” era o tanara cu doi copii, saraca, indragostita de un om bogat. Intr-o zi, apeleaza la o ghicitoare pentru a afla daca alesul ei ii impartaseste sentimentele. Aceasta o asigura ca este iubita, dar ca, din pacate, copiii ei nu sunt vazuti cu ochi buni de viitorul sot.
Drept urmare, intr-o noapte, aceasta si-a dus fiii la Rio Grande, i-a injunghiat cu cruzime si i-a aruncat in apa. Inca purtand camasa de noapte alba, dar acum plina de sange, se intoarce la iubitul ei pentru a-i arata de ce este capabila in numele dragostei.
Acesta, ingrozit, o respinge. Realizand marele pacat pe care il comisese, se intoarce indurerata la rau si incearca sa-si salveze copiii. Nereusind, hotaraste sa se sinucida in acelasi loc. In noptile cu luna plina, ea poate fi auzita plangand la malul raului si intreband "Unde sunt copiii mei? I-a vazut cineva, unde sunt?”.
Adevar sau puterea autosugestiei
In America Centrala este cunoscuta sub numele de "La Ciguanabai sau "La Sucia” (Spiritul unei femei/Cea murdara).
Martorii spun ca ultima data a fost zarita in orasul San Pedro Sula, unde a inecat mai multi copii de la o scoala publica. Povestile despre "Doamna in albi”sunt la fel de populare si in Peru, unde parintii isi ameninta deseori copiii ca daca nu sunt cuminti sau daca stau afara pana tarziu vor fi rapiti de acest spirit.
Unii oameni sunt convinsi ca cine aude tipetele fantomei, care si acum plange dupa fiii pierduti, e condamnat la moarte. Si forma aparitiei difera de la declaratie la declaratie, uneori ea fiind descrisa ca o fantoma imbracata complet in alb, alteori - ca o aratare cu corp de femeie, dar cu cap de magar, sau un spectru ingrozitor fara ochi.
Deoarece nu exista nimic care sa sustina veridicitatea acestor legende, dar nici ceva care sa le nege, oamenii sunt indreptatiti sa creada ce vor. Folclorul european este plin de astfel de povesti, dar de multe ori ele sunt alimentate de imaginatia prea bogata a oamenilor. Chiar daca sunt interesante si folositoare uneori, acestea tind sa capete viata proprie si sa duca la consecinte regretabile atunci cand oamenii nu stiu sa faca diferenta intre fictiune si adevar.
Subiect fascinant
Fantomele reprezinta un subiect fascinant dintotdeauna, discutat din cele mai vechi timpuri. Istoricii antici spun ca insusi Caligula, dupa ce a fost ucis pentru cruzimea sa, a revenit pe pamant ca fantoma, chinuind garzile palatului.
Apoi, Evul Mediu a fost o perioada infloritoare pentru acest subiect, castelele din Franta, Scotia sau Irlanda fiind renumite pentru aparitiile misterioase. Chiar si in zilele noastre apetitul oamenilor pentru astfel de povesti este de nestavilit.
Se spune ca fantomele sunt, de fapt, spiritele celor morti, care revin pe pamant pentru a-si manifesta nemultumirea sau pentru a-i avertiza pe cei dragi asupra unui pericol. O alta varianta ar fi aceea ca, dintr-un motiv sau altul, drumul lor catre lumea cealalta nu a fost parcurs pana la capat.
Nu au ajuns nici dincolo, dar nici in lumea celor vii nu se mai afla. Misticii cred ca e vorba despre suflete prea legate de cele pamantesti, care nu reusesc sa se impace cu gandul ca au trecut in viata de dincolo si incearca sa revina, bantuind la granita dintre cele doua lumi pana isi inteleg destinul. In sfarsit, o alta varianta ar fi aceea ca fantomele ar fi spirite neimpacate, care vor sa se razbune sau care vor sa repare o greseala facuta in viata.
O teorie a aparitiei fantomelor in urma unor situatii traumatizante ar fi aceea ca energia emotionala intensa degajata in imprejurari deosebite se impregneaza in zidurile cladirii. Este vorba despre o energie remanenta, pe care persoanele dotate cu o sensibilitate sporita sunt capabile sa o perceapa sub forma de imagini sau sunete.
In spiritul acestei teorii, vanatorii de fantome nu alunga, de fapt, pe nimeni, ci efectueaza doar o operatiune de "curatire energetica”, lucru pe care il fac si preotii care sfintesc casele oamenilor, insa prin puterea credintei.
Citeste si www.RevistaFelicia.ro
Foto: www.legendsofamerica.com
