Proiectul "Case care plang" - despre reabilitarea patrimoniului bucurestean
Publicat pe 17.11.2010 la 23:02 Actualizat pe 17.11.2010 la 23:10
Recunoasteti: de cate ori v-ati plimbat la pas prin Bucuresti si ati ajuns la destinatie cu senzatia de "retina zgariata"? Si nu e vorba de tomberoane insuficiente, debordand de reziduuri fetide, de aurolaci sau caini comunitari - desi ei exista - ci de ceea ce ar trebui sa dea identitate unei capitale europene: cladirile. Din pacate, "micul Paris" a devenit gri o data cu epoca de trista amintire si ca o sorcova dupa 1990.
Din fericire, exista oameni cu pregatire de specialitate care, de cativa ani, s-au implicat in proiecte menite sa ne faca mandri ca locuim in Bucuresti. Sa traga semnale de alarma acolo unde este cazul. Vorbim despre reabilitarea patrimoniului bucurestean.
Asociatia neguvernamentala Rhabillage a luat fiinta acum doi ani. Activitatea sa consta in derularea unor programe de informare a publicului asupra patrimoniului cultural romanesc, de promovare si de protejare a acestuia.
Toti cei implicati in demersul salutar numit Rhabillage au avut nevoie de o baza de date. In 2006, un grup de studenti voluntari, de la Universitatea de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu" Bucuresti, a demarat intocmirea unei galerii online a caselor degradate din Bucuresti. Proiectul s-a numit "Case care plang".
In timp, aceasta initiativa s-a dezvoltat si a devenit un proiect de cercetare, structurat in doua componente complementare: realizarea unei arhive online a cladirilor degradate, cu valoare arhitecturala si istorica din intreaga tara si promovarea acestei baze de date la nivelul publicului larg, ca semnal cu privire la starea patrimoniului arhitectural romanesc. De aici pana la "Case care nu mai plang" n-a mai fost decat un pas.
Ce e o casa care nu mai plange? Este acea cladire cu valoare istorica si arhitecturala, construita inainte de anul 1950, care a trecut printr-un proces de reabilitare sau restaurare, in ultimii 10-15 ani. Procesul de restaurare presupune aducerea constructiei la forma originala, reabilitarea presupunand reconversie functionala si partial formala. Sunt vizate diverse cladiri, de la mici case de locuit pana la monumente istorice.
La nivelul Bucurestiului, au rezultat 300 de cladiri reabilitate corect, dintre care doar 20 pot sta drept modele de buna practica in acest domeniu.
In schimb, exista peste 4.000 de "case care plang", constructii degradate sau demolate, monumente istorice sau simple constructii cu valoare arhitecturala si istorica pentru oras, si peste 400 de cladiri asupra carora s-a intervenit intr-o maniera necorespunzatoare, fiindu-le afectata iremediabil identitatea.
Sa ne gandim, de exemplu, doar la tamplaria termopanelor care anuleaza identitatea unor cladiri interbelice din Cotroceni ori la culoarea tipatoare aplicata pe cupola unei manastiri-emblema din apropierea Arcului de Triumf...
Concluzia acestui proiect se constituie intr-un indemn. Atat timp cat privim case, le construim si locuim in ele, arhitectura este un subiect care ne priveste pe toti! Bucurestiul are nevoie de noi toti pentru a creste frumos.
Citeste si Jurnalul National!