Zlote Terasy spune astfel o poveste despre trecut. O poveste neoficială pe care o poți afla de la polonezi este că în ultimii ani clădirile tot mai înalte și moderne ce sunt ridicate în jurul Palatului Culturii, au scopul de-a ascunde acest simbol sovietic. Cu toate acestea, timpul vindecă rănile și inimile polonezilor și tot mai mulți percep clădirea comunistă drept o dovadă a unui trecut din care au ieșit învingători, ea reprezentând acum un simbol al orașului.

Palatul Culturii și Științei încă este cea mai înaltă clădire din Polonia: măsoară 230.5 metri, ocupă o suprafață de 817,000 m2 și are peste 3.000 de încăperi. Palatul este dotat cu un oficiu poștal, un cinema, o piscină, muzee, librării și teatre. Tot aici rulează anual și filmele Festivalului Internațional de Film din Varsovia în fiecare octombrie și Festivalul de filme Documentare (Planet Doc) din fiecare mai. Cea mai mare atracție turistică o reprezintă teresa de la etajul 30 (la 114 metri înălțime), de unde turiștii pot admira întregul oraș. În anul 2000, în noaptea dintre ani, la Palat a fost dezvelit cel mai mare ceas de turn din Europa: cele 4 discuri măsoară câte 6 metri în diametru fiecare. A fost pentru scurt timp cel mai înalt ceas cu turn din lume.

(foto: Jon Manschot)

De la Palatul Culturii poți merge pe jos până în centrul vechi. Plimbarea durează în jur de 15-20 de minute, dar dacă alegi străduțe mici, vei descoperi urmele unui trecut zbuciumat ce încă pare a fi prezent la tot pasul. Străzile Złota, Waliców sau Próżna sunt doar câteva dintre locurile unde încă exstă bucăți din peretele ghetoului evreiesc. Tot la două stații de metrou de centru se găsește și Muzeul de Istorie a Evreilor Polonezi, ce a fost deschis în acest an.

O plimbare pe strazile centrului vechi îți permite să iei o pauză de la agitația din centrul capitalei. Alei mici și pline de atmosferă, cafele cochete și restaurante cu cele mai alese bucate poloneze te introduce în istoria țării. Vara, întregul loc devine o mare scenă unde au loc spectacole teatrale, concerte și unde poți admira expoziții în aer liber.

Piața din centrul vechi a fost construită la sfârșitul secolului 13, începutul secolului 14 și este unul dintre cele mai pitorești locuri din oraș. La un moment dat, pulsul vibrant al orașului putea fi simțit doar aici, pentru că în piața principală aveau loc toate demonstrațiile, spectacolele, iar tot aici îsi primeau sentința cei aduși în fața legii. În timpul celui de-a doilea război mondial, centrul vechi a fost complet distrus. Ceea ce vedem astăzi este o replică a ceea ce a fost, dar și o dovadă a faptului că Polonia a reușit să renască din cenușă.

Povestea sirenei care a devenit simbolul orașului

Varșovia nu are un singur monument reprezentativ, ci mai multe. Sirena pare să fie unul dintre preferatele polonezilor, pentru că ea se găsește în trei locații din capitală. Statuia originală a sirenei se află în Muzeul de istorie al Varșoviei. În centrul vechi există o replică a ei, iar celelalte două sunt plasate pe malul râului Vistula și în apropierea străzii Karowa.

Legenda spune că o sirenă ce a ajuns din mare în apele râului Vistula, s-a oprit pe unul din malurile Varșoviei, în apropierea Orașului Vechi. I-a plăcut atât de mult ce a văzut, încât s-a decis să rămână. Pescarii locali au observat că ceva sau cineva făcea valuri, le încurca plasele și le elibera peștii. Deși inițial au vrut să afle cine este vinovatul și să îl pedepsească, in momentul în care au auzit cântecul sirenei, s-au îndrăgostit iremediabil de ea. La un moment dat, un negustor bogat a prins-o și-a făcut-o prizoniera sa. Plânsetele ei au fost auzit de un tânăr, ce cu ajutorul altor pescari, a eliberat-o. Atunci sirena a promis că-i va ajuta pe pescari ori de câte ori vor avea nevoie. Înarmată cu o sabie și un scut, ea este mereu pregătită să protejeze orașul.

(Foto: Anna Dworecka)

Tot in Varșovia se află și inima compozitorului Frederick Chopin, în Biserica Sfânta Cruce din Centrul Vechi. Născut la 1 martie 1810 în Zelazowa Pola, Polonia, Chopin a fost fiul unei mame poloneze și al unui tată francez. A publicat prima sa compoziție la vârsta de 7 ani și a început să ofere concerte de muzică un an mai târziu. in 1830 a plecat la Paris și nu s-a mai întors în țara natală.

Parisul era la acea vreme leagănul culturii europene și punctul central al muzicii romantice. Aici el i-a cunoscut pe Hector Berlioz, Franz List, Ferdinand Hiller și mulți alți compozitori și artiști. Tot la Paris a cunoscut-o și pe celebra autoare George Sand (al cărei nume real era Aurore Dupin) cu care nu s-a căsătorit, dar cu care s-a iubit până aproape de finalul vieții sale. În 1947, nu doar starea sa de sănătate era precară, dar și relația cu Sand se șubrezise. Cei doi artiști s-au despărțit printr-un șir de scrisori furioase.

Compozitorul a murit în octombrie 1849, iar înainte de înmormântare inima sa a fost scoasă și trimisă în Varșovia, unde se află și astăzi.

Vară de vară, timp de 54 de ani deja, parcul Łazienki se umple de muzica lui Chopin. Pianiști renumiți din toate colțurile lumii vin aici pentru a păstra vie tradiția culturală a orașului. Concertele au loc din mai și până îl ultima zi a lunii septembrie.

Biblioteca națională este nu doar una dintre cele mai moderne și interesante clădiri din oraș, dar are un acoperiș cu totul deosebit ce amintește de faptul că spațiile verzi pot face parte dintr-o clădire. Pe acoperiș se poate ajunge printr-un parc mic, situat în vecinătatea bibliotecii, de unde se pot urca treptele pentru a ajunge pe bolta din sticlă de unde se poate privi în interiorul bibliotecii.

(Foto: Anna Dworecka)

Unde și ce poți mâncă în Varșovia

Un lucru este cert: polonezii sunt gurmanzi, iar mâncărurile lor savuroase amintesc destul de mult de bucatele noastre românești. Sarmalele poloneze sunt făcute din varză dulce și sunt în general însoțite de sosuri în loc de smântănă, cel mai popular fiind cel de ciuperci.

Bigos - o tocană cu varză și carne care în mod tradițional se fierbe în reprinze de câteva ore, timp de câteva zile. Conține mai multe feluri de carne și era considerată în trecut mâncarea vânătorului.

Pierogi - similari raviolilor italienești, pierogii sunt făcuți dintr-o foaie subțire de aluat ce se face din făină, apă fierbinte și ulei și care sunt umpluți cu carne, ciuperci, varză și chiar fructe. În ultimii ani, rețetelor clasice li s-au alăturat altele noi, cu camembert și sos de merișoare, cu spanac și somon, cu linte, nuci și fructe exotice. Pot fi fierți sau prăjiți și trebuie neapărat bifați pe lista călătorului pasionat de culinar.

Zapiekanka - fast-food-urile sunt destul de numeroase în Varșovia, iar la cele mai multe dintre ele, kebap-ul turcesc se vinde atât ziua, dar mai ales noaptea, in weekend. Polonezii au însă și mâncarea lor de tip fast food: zapiekanka este o jumătate de baghetă lungă, cu un toping de brânză, ciuperci și șuncă. Se servește fierbinte, cu ketchup.

Bar mleczny - o incursiune culinară într-un trecut comunist

Pentru cei care vor să încerce mâncarea tradițională poloneză, centrul vechi este împânzit de restaurante poloneze și evreiești ce oferă meniuri la prețuri rezonabile. O supă poate costa între 8 și 15 zloți, iar un fel principal începe de la 15-20 de zloți. Turiștii care își doresc o experiență mai altfel și la un preț foarte mic, pot opta pentru cantinele comuniste Bar Mleczny. Acestea oferă supe la 4 zl și feluri principale la 8 zl și sunt frecventate des de studenți, turiști, oameni ai străzii. Mâncarea nu este spectaculoasă, ci așa cum îi spune numele, este de cantină. În trecut, aici mâncau muncitorii în timpul comunismului, iar rețetele cu carne nu se găseau în meniul. Bar Mleczny înseamnă de fapt Barul de Lactate, iar ce se servea pe atunci era un meniu ovo-lacto-vegetarian. Aici poți încerca supă cremă de roșii, supă cu cârnați sau cu fasole și sfeclă sau krokiety - clătite umplute cu carne sau varză și ciuperci, tăvălite prin pesmet si prăjite. Câteva astfel de cantine au fost modernizate și deși sunt mai atrăgătoare ca design, sunt și mai scumpe și și-au pierdut oarecum din farmecul barurilor comuniste, unde te simțeai ca și cum ai fi făcut un pas în trecut de îndată ce le treceai pragul.

Unde să te cazezi

Hostelurile sunt o alegere bună pentru tineri, iar Oki Doki din centrul orașului este o alegere perfectă pentru cei care vor să fie într-un loc vibrant, unde pot întâlni oameni din toate colțurile lumii. Ce face acest hostel special? Atitudinea prietenoasă, evenimentele organizate pentru clienți ce includ turul orașului, concursurile amuzante. Pagina lor de facebook este una vie, care te ține la curent cu ceea ce se întâmplă în oraș.

Dacă vrei un loc de cazare mai deosebit, în Varșovia se găsește primul hotel din Polonia care crește albine. The Hyatt Regency hotel își propune să îmbine utilul cu salvarea acestei specii de insecte pe cale de dispariție. Deserturile oferite în meniul restaurantului sunt făcute din mierea produsă aici de cele 10.00 de albine rezidente. Siropul lor dulce va fi folosit în viitorul apropiat în centrul spa pe care hotelul are în plan să-l deschidă.

Un oraș viu și prietenos

Centrul vechi este plin de turiști și locali aproape seară de seară, indiferent de vreme, iar pentru cei care vor să se stabilească aici, există câteva grupuri cărora se pot alătura și care îi vor face imediat să se simtă ca acasă: Grupul Românilor în Polonia, Grupul Expaților în Varșovia, Couchsurfing group (ce organizează întâlniri săptămânale), Erasmus in Warsaw și așa mai departe. Se organizează ieșiri în oraș, petreceri, proiecții de filme în aer liber pe timpul verii și în puburi pe timp de iarnă. În acest orăș cu siguranță nu te vei simți singur, pentru că mereu se întâmplă ceva sau cunoști pe cineva.

Am întrebat și pe câțiva străini ce îi atrage la Varșovia. Iată răspunsurile lor:

Giosue din Italia: este un oraș modern, social,cu oameni drăguți (în special tinerii), pierogi și kielbasa (cârnați), multe cluburi și oportunități de socializare pentru studenți. Este destul de ieftin comparativ cu alte capitale europene, are mijloace bune de transport ce sunt mereu la timp, poliție peste tot (pentru mine este pe lista de pro, dacă fac ceva bun desigur) și … KFC (nu se găsește deloc în Italia). Ahh, și istoria bineînțeles.

Juan Diego din Spania: Câteva cuvinte nu ar fi de ajuns să spun de ce este atât de special. Este suficient să te uiți la acest oraș după ce știi cum arăta în 1945 și vei vedea mândria întregii nații.

Jan, din Denver, SUA: o istorie incredibilă, răni adânci, reziliență din plin. Trebuie să sapi adânc, să treci de suprafață ca să găsești povești de viață despre suferință și restabilire determinată. Fiecare familie are o istorie. Îmi place amestecul dintre trecut și prezent.

Ricardo din Portugalia: cred că dragostea și munca sunt pricipalele motive pentru a rămâne în Varșovia. Cât despre turiști, ei sunt atrași de istorie și numărul de femei frumoase. Orașul are zone vechi și zone moderne și destul de multe lacuri și alte atracții. Nu este genul de oraș pe care să îl iubești la prima vedere, ci pe care-l apreciezi cu cât stai mai mult timp aici. Polonezii sunt în general o combinație ciudată de pesmism și curiozitate în legătură cu alte țări sau străini, le place să chefuiască și să îi invite pe cei din jur la petreceri, sunt mândri că sunt polonezi.

Jon din Milwakee, America: lucrez in Varșovia ca și profesor si îmi urmez pasiunea de fotograf. Varșovia mi se pare asemănătoare orașului de unde vin eu și mă simt ca acasă aici. Arhitectura și oamenii, aici văd cele mai multe asemănări din punct de vedere estetic. Dacă ar fi să spun ce nu-mi place, atunci ar fi tramvaiele care te zguduie când merg (pot să jur că au scopul de-a mă face să cad ori de câte ori merg cu el). Asta și ar mai fi agresivitatea multor cetățeni, în special a bețivilor și-a huliganilor. Deși oferă fotografii interesante, nu e chiar o situație plăcută în care să te afli dacă dai de ei.

Jon are un site de fotografii inedite despre Polonia, pe care îl recomandăm cu căldură.

Articol scris de Adina Nistor.

Foto: Anna Dworecka și Jon Manschot