Adevărul despre practicile sexuale din Egiptul Antic! Cum își satisfăceau faraonii plăcerile carnale
Publicat pe 03.07.2017 la 20:20 Actualizat pe 04.07.2017 la 10:48
O altfel de...istorie!
Nevoia de a menține ceea ce se cheamă ”sânge albastru” și alianțele între dinastii i-a obligat pe regii europeni la căsătorii între veri, ducând endogamia (contractare obligatorie a căsătoriilor în interiorul unei comunități sau al unui grup social, practicată la unele populații primitive) la niveluri prohibitive.
Mai cu seamă, în Egiptul Antic își au ca sursă multe dintre aceste practici. Spre exemplu, faraonii permiteau căsătoriile între frați, iar în unele cazuri chiar între tată și fiică, cu scopul precis de a menține ”puritatea” liniei.
Sună șocant în zilele noastre, însă ne ajută să descoperim conotația pe care o dădeau vechii egipteni sexualității în acele vremuri. Incestul era permis la monarhi, iar circumcizia (tăierea împrejur) - practică adoptată mai apoi și de către evrei - avea un caracter ritualic în ceremonia de inițiere din adolescență.
Scene explicite de sex în reprezentații
Vremurile represive în care s-a născut egiptologia modernă, în plină epocă victoriană (notă: egiptologia studiază cultura (limba, literatura, istoria, religia, arta, economia) egiptenilor antici dintre mileniul V î.Hr. până la sfârșitul dominației Imperiului Roman in sec. IV d.Hr.
Egiptologia modernă se consideră a-și avea începutul în anul 1822, când Jean-François Champollion a anunțat descifrarea generală a sistemului Hieroglific Egiptean folosind Piatra din Rosetta ca principal ajutor), au întârziat cu peste un secol studiul profund al sexului în Egiptul Antic.
Egiptenii aveau o viziune pragmatică asupra sexului, neînțelegând noțiunea de ”pasiune de nestăvilit”. Poate și de aceea violatorii, cei care acționau ca animalele, neputându-și înfrâna pornirile, aveau de suportat o pedeapsă dură: castrarea.
Potrivit literaturii de specialitate, sexualitatea era ceva foarte familiar pentru vechii egipteni. Ei nu aveau atâtea tabuuri precum oamenii din zilele noastre. Unde mai pui că însăși clima fierbinte a țării îi obliga să umble mai mult dezbracați decât îmbrăcați. Din păcate însă, reprezentațiile iconografice despre sex pe parcursul celor cinci milenii nu sunt prea multe.
Obiectivul căsătoriei era reproducerea, iar infertilitatea era considerată motiv de divorț. Poligamia era permisă, dar nu era atât de frecventă. Chiar dacă soții respectau statutul primei soții, ei își luau mai multe concubine. Se spune că în momentul morții, la vârsta de 91 de ani, Ramses al II-lea avusese mai mult de 20 de regine și sute de concubine. În scrierile antice se menționează că ar fi avut peste 100 de copii. La fel se întâmpla și în cazul căsătoriilor incestuoase, practicate doar de faraoni.
Cât despre faimoasele orgii sexuale, evocate atât în Grecia Antică, cât și în Egiptul Antic, se crede că erau, de fapt, ceremonii religioase. Ritualurile de fertilitate implicau sexul în grup. Vestitul istoric Herodot a descris în detaliu o origie organizată în numele zeiței feline Sejmet Bastet, în orașul Bubastis. ”Bărcile pline de femei și bărbați pluteau pe Nil. Bărbații cântau la fluier din lotus, femeile dansau. Beau mult și întrețineau relații sexuale”.
”Valoarea sacră” a sexului
Un alt mit al egiptenilor este valoarea sacră a materialului seminal. Aceștia credeau că zeul Atum - Cel care există prin sine însuși - s-a format din neant, s-a masturbat și din ”seminția” lui s-au născut alți zei care l-au ajutat să creeze și să conducă Universul. De aceea, egiptenii credeau că fluiul Nil este parte din ejacularea lui Atum, iar faraonul trebuia să ”contribuie” la menținerea lui. Astfel că, în fiecare an, exista o ceremonie în care faraonul venea la râu pentru a se masturba, asigurându- se că lichidul seminal cade în apă. Apoi, exemplul său era urmat și de ceilalți părtași la marele eveniment.
sursă: elciudadano.cl, wikipedia.
