Alcoolul poate fi considerat factor cauzal al ficatului gras alcoolic în momentul în care consumul zilnic de alcool pur depăşeşte 20 gr. la femei şi 30 gr. la bărbaţi. Când ficatul este supus zilnic acestui supraefort de a procesa o cantitate mare de alcool, funcţiile sale au de suferit. Factorul major de risc este în acest caz alcoolul în stare pură. Indicatorii la care trebuie să fiţi atenţi sunt: pierderea rapidă în greutate, malnutriţia, senzaţia de oboseală.

O formă mai severă a hepatitei alcoolice determina simptome cum sunt starea generală proastă, icter (îngălbenirea pielii, cauzată de creşterea nivelului bilirubinei) şi, uneori, prin durere în zona ficatului.

Atunci când hepatită se manifestă pe o perioada mai lungă de 6 luni, această este diagnosticată că fiind cronică. În cazul acestei afecţiuni, ficatul rămâne inflamat chiar şi în lipsa altor simptome. Astfel, există cazuri în care oamenii au hepatită cronică de peste 20 de ani, fără să primească acest diagnostic.

Întrucât cauzele hepatitei cronice sunt multiple (consumul excesiv de medicamente, instalarea virusurilor A, B, C sau D şi ficatul gras) simptomele sunt extrem de variate, de la astenie fizică şi icter persistent, la reacţii automiune aparent necorelate precum: artrită, dureri articulare şi leziuni cutanate.

Nivelul crescut al colesterolului şi obezitatea constituie doi dintre cei mai importanţi factori de risc pentru un ficat cu depuneri excesive de grăsime.

Indicatorii la care trebuie să fiţi atenţi în acest caz, sunt oboseală excesivă necorelată cu odihnă cotidiană, pierderea nejustificată a poftei de mâncare şi implicit în greutate, precum şi durerile abdominale.

Un factor major de risc în cazul steatozei non-alcoolice este şi rezistenţă la insulină. Aceste semne ale steatozei hepatice sunt însoţite de inflamaţie, ce semnalează momentul în care boală se declanşează.

Ficatul gras non-aloolic este diagnosticat atunci când mai mult de 10% din ficat prezintă depuneri adipoase. Această poate progresa spre ciroză şi chiar spre hepatocarcinom (cancer al ficatului). Ficatul gras este asociat şi cu diabet, hipertensiune, obezitate şi trigliceride crescute în sânge, un nivel ridicat al colesteroului dăunător şi un nivel mic al colesterolului benefic. În tratamentul ficatului gras, primul pas spre vindecare este modificarea alimentaţiei, astfel încât corpul să metabolizeze rapid grăsimile ingerate.

Tratamentul steatozei hepatice non-alcoolice se bazează în principal pe modificarea stilului de viaţă, alimentaţiei nesănătoase, dar şi pe vizite la medic pentru efectuarea unor analize de rutină, în special la femei, unde sindromul ovarelor polichistice este un factor mare de risc corelat cu steatoză hepatică.

Cum putem trata ficatul gras?

O măsură la îndemână tuturor pacienţilor cu probleme hepatice este menţinerea unei alimentaţii bogate în proteine şi cu conţinut scăzut de grăsimi şi glucide, în care consumul de grăsimi săturate este înlocuit cu cele nesaturate conţinute în peste, ulei de măsline, nuci.

De asemenea, încorporaţi în dietă zilnică multe fructe şi legume cu rol antioxidant precum sfeclă roşie, varză de Bruxelles, conopidă sau ardei graşi, ce ajută şi la secreţia bilei.

Un ajutor de nădejde, care sprijină alimentaţia sănătoasă este suplimentul natural Ropharma, Silimarină, care acţionează direct asupra inflamaţiei ficatului.

Suplimentul Silimarină acţionează că un bun hepatoprotector (protejează membrană celulei hepatice, stimulează regenererea şi reglează rată de distrugere a hepatocitelor), susţine activitatatea ficatului în procesele de detoxifiere şi reduce absorbţia toxinelor în celulele hepatice. Silimarină este disponibilă în farmaciile Ropharma din toată ţară sau online pe www.ropharma-healthcare.ro