Oamenii spun că ai maniere proaste din cauza faptului că ești o femeie căreia îi place să înjure.

Ni s-a spus încă din copilărie că “O doamnă nu înjură”, lucru la care răspundem cu “F.. y…”.

Ai mereu sentimentul că trebuie să-ți supraveghezi gura când ești în preajma strănillor.

Prietenii sunt nervoși atunci când ești în preajma lor căci au impresia, greșită, cum că ai știi doar câteva cuvinte...

Ori de câte ori înjuri în public simți cum cineva te judecă în secunda imediat următoare.

Și te întrebi mereu dacă ar trebui să îți ceri scuze, dar... îți dai seama că nu merită efortul.

Ori de câte ori te simți anioasă, singurul lucru care îți trece prin minte este o înjurătură.

Dar îți faci griji în mod constant că cei din preajma ta nu se simt confortabil.

Și când ai o întâlnire importantă sau un interviu, primele cuvinte care ar putea să îți iasă din gură sunt unele nu tocmai ortodoxe.

Când ieși la întâlnire cu cineva nou te abții pentru a nu scoate pe gură o perlă.

Și ți s-a spus să nu mai înjuri de câteva ori până acum.

Când ești la o reuniune de familie te abții cu greu și singurul moment plăcut este acela când pleci.

Se spune că cei care înjură au un vocabular limitat.

Te gândești adesea “Nu voi mai înjura când voi avea copii”, apoi îți dai seama că este imposibil.

Și când încercai să te oprești, se întâmplă ceva care îți dă peste cap planul.

Știi că cel mai bun mod de a înjura este să faci acest lucru în altă limbă, dart e simți ciudat să tot cauți pe google cuvinte.

Doar pentru că ești femeie, oamenii îți pun un dublu standard.

Și se șochează când ceva profane îți iese din gură.

Când înjuri cu adevărat, te simți mai puternică și punctual tău de vedere este respectat.