Ia românească, iubită de reginele României, răsfăţată în pânzele lui Matisse şi purtată de vedete internaţionale, este celebrată vineri în toată lumea
Publicat pe 24.06.2016 la 09:27 Actualizat pe 24.06.2016 la 09:37
Cea mai simplă piesă de vestimentaţie românească, din in cu broderie bogată, colorată sau pur şi simplu albă, cămaşa cu altiţă, purtată de ţărani la hore sau la câmp, a fost adoptată de reginele României, care au transformat-o în etalon. Ia a inspirat pictori celebri şi creatori de modă, este purtată în prezent de vedete hollywoodiene şi are o zi universală, când este îmbrăcată de fete în toată lumea. Ar putea fi un brand de ţară, deja exportat şi invidiat de mulţi. Ziua Universală a Iei este sărbătorită la 24 iunie.
Cea mai simplă piesă de vestimentaţie românească, din in cu broderie bogată, colorată sau pur şi simplu albă, cămaşa cu altiţă, purtată de ţărani la hore sau la câmp, a fost adoptată de reginele României, care au transformat-o în etalon. Ia a inspirat pictori celebri şi creatori de modă, este purtată în prezent de vedete hollywoodiene şi are o zi universală, când este îmbrăcată de fete în toată lumea. Ar putea fi un brand de ţară, deja exportat şi invidiat de mulţi. Ziua Universală a Iei este sărbătorită la 24 iunie.
Ia tradiţională românească, ajunsă în atenţia publicului internaţional după ce a fost pictată de Henri Matisse, este celebrată, vineri, în peste 50 de ţări. Dincolo de exuberanţa succesului pe care l-a înregistrat ia în lume, etnologii români atrag atenţia că adevărata moştenire culturală este vestimentaţia completă prezentă dintotdeauna în portul popular românesc.
Introducere
Ia este un obiect realizat integral manual, pe pânză de in sau borangic, cu ornamente ample, bogate, colorate viu, cu aplicaţii de mătase, mărgele. Ia este purtată exclusiv de femei. Element specific în tradiţia românească, croiala sugerează forma unei cruci, simbolul este des întâlnit pe multe dintre modelele de cămaşă.
Definiţia iei, conform Dicţionarului Explicativ al Limbii Române, este ”bluză femeiască caracteristică portului naţional românesc, confecţionată din pânză albă de bumbac, de in sau de borangic şi împodobită la gât, la piept şi la mâneci cu cusături alese, de obicei în motive geometrice, cu fluturi, mărgele”.
Cele mai fervente promotoare ale cămăşii româneşti cusute au fost reginele României. În perioada interbelică, regina Maria a făcut celebru costumul popular atunci când s-a lăsat fotografiată şi filmată în acest port. Datorită ei, ia a devenit etalon vestimentar pentru aristocraţie. Principesa Ileana a purtat ia românească. La fel, mai înainte, regina Elisabeta, a impus costumul naţional la curte.
O zi a iei pentru fiecare
La 24 iunie, în toată lumea, se celebrează Ziua Universală a Iei, când toate fetele poartă cămaşa făcută celebră de Henri Matisse cu tabloul ”La Blouse Roumaine”. Lucrarea a fost terminată în 1940, după şase luni de muncă. A devenit simbolul unei mişcări artistice universale. Pictorul a lucrat la acest tablou din noiembrie 1939. S-a inspirat din colecţia de ii româneşti pe care Theodor Pallady i-a făcut-o cadou. Tabloul poate fi văzut astăzi la Muzeul Naţional de Artă Modernă din Centre Pompidou. Matisse a pictat mai multe tablouri inspirate de această cămaşă colorată, iar 40 de ani mai târziu, creatorul de modă Yves Saint Laurent avea să dedice iei româneşti colecţia sa toamnă-iarnă haute couture din 1981. Devine inspiraţie pentru mulţi artişti, pictori.
Tom Ford, Kenzo şi Jean Paul Gaultier i-au urmat ideile lui Yves Saint Laurent. Cântăreaţa Adele a purtat o ie, creaţie a lui Tom Ford, pe coperta unei celebre reviste de modă. Katie Holmes, Sharon Stone, Taylor Swift, de asemenea.
Constantin D. Rosenthal a înfăţişat-o în tabloul “România revoluţionară” pe Maria Rosetti, soţia a lui C.A. Rosetti, purtând ie şi năframă. Tabloul poate fi admirat la Muzeul Naţional de Artă al României.
Citește continuarea documentarului aici.