Femeile. Pe lângă rolul de a naşte şi a creşte copii și-au asumat sarcina de a schimba societatea. Româncele nu au stat, nici ele, deoparte.

Elisa Leonida Zamfirescu - prima femeie inginer din lume
S-a născut pe 10 noiembrie 1887 la Galați. După terminarea liceului, s-a înscris la Școala Poduri și Șosele din București, însă, din pricina prejudecăților a fost respinsă.
A plecat la Berlin și, în 1909, s-a înscris la la Academia Regală Tehnică. Decanul a încercat s-o convingă să renunțe, invocând “cei trei K” (kirche, kinder, küche – biserica, copiii, bucătăria) definitorii pentru profilul de atunci al femeii. Elisa nu s-a răzgândit și, în 1912 a absolvit cu brio Academia, devenind prima femeie inginer din lume.
A fost șefă a laboratoarelor Institutului Geologic al României.

Sarmiza Bilcescu - prima femeie avocat din Europa și prima femeie Doctor în Drept
S-a născut pe 27 aprilie 1867, în București. În 1884 s-a înscris la Facultatea de drept a Universității din Paris.
Edmond De Santerre - decanul din acea perioadă, spunea: “Ne-am temut să îi acordăm domnișoarei Bilcescu avizul pentru cererea sa, temându-ne că vom fi nevoiți să facem poliție prin amfiteatre”.
După ce a fost admisă, portarului facultății i s-a interzis să îi permită accesul în instituție. Sarmiza Bilcescu s-a plâns conducerii facultății, aducând ca argument faptul că pe frontispiciul clădirii stă înscris “libertate, egalitate, fraternitate”.
La încheierea primului an de studii, Edmond De Santerre aducea laude la adresa studentei.
În 1887 își ia licența în Drept, în 1890 - doctoratul în Drept (cu doi ani mai devreme decât Jeanne Chauvin, prima femei din Franța care a reușit acest lucru).
În 1891 a fost admisă în Baroul Ilfov, dar, din păcate, nu a practicat niciodată avocatură.

Anna de Noailles - prima femeie comandor a Legiunii de Onoare franceze și prima femeie primită în Academia Regală Belgiană
Fiica prințului Grigore Brâncoveanu -Anna de Noailles, s-a născut la Pariş, pe 15 noiembrie 1876.
În 1899 ebuta în poezie, iar doi ani mai târziu, primul său volum– Le Cœur innombrable – este atât de apreciat încât devine prima femeie admisă în prestigioasa Academie Regală Belgiană a Limbilor și Literaturii Franceze. Devine apoi membră, iar în 1921 i se acordă Marele Premiu pentru literatură.
Este, de asemenea, prima femeie care a primit distincția de comandor al Legiunii de Onoare. Nicolae Iorga o considera “cel mai mare poet francez”, neuitând să adauge că “dinspre partea tatălui este româncă”.
Anna de Noailles era admirată de mai toți marii artiști parizieni (Proust, Cocteau, Colette, Valery, Gâde). August Rodin i-a sculptat chipul în marmură (o operă de artă care poate fi admirată la Muzeul Metropolitan din New York).

Vera Atkins - cea mai importantă femeie-spion din cel de-al Doilea Război Mondial
S-a născut în Galați, pe 16 iunie 1908. A emigrat în Marea Britanie în 1933. A studiat în Pariş, la Sorbona, iar în 1941, se întoarce în Anglia unde se alătură Serviciului de Operațiuni Speciale(SOE).
Îi sunt încredințate cele mai sensibile misiuni: de a recruta și plasa femeile spion. A condus multe misiuni în anii 30. După ce a înaintat în pozițiile executive ale SEO, o agenție înființată de către Winston Churchill, a devenit șefa unei armate clandestine. Echipa ei se înfiltra adânc în liniile inamice, lua legătura cu luptătorii Rezistenței, distrugea ținte vitale, ajuta prizonierii Aliați să evadeze, asasina soldați germani și transmitea informații Londrei”, se spune în volumul intitulat “Spymistress: The Life of Vera Atkins, the Greatest Female Secret Agent of World War II”.
S-a retras din serviciul activ în 1947, într-un sat din Anglia. În anul 2000 a murit.

Ana Aslan  - “Savanta care a învins bătrânețea”
S-a născut în1897, la Brăila. S-a înscris la Facultatea de Medicină din Bucureşti în 1915.
În 1949 își începe cariera în domeniul gerontologiei, iar în 1951 devine directorul Primului Institut de Gerontologie din lume.
Metodele de tratament și medicamentele brevetate, aduceau statului român un profit de 17 miliioane de dolari pe an.
Produsele Institului Ana Aslan au continuat să fie cunoscute și apreciate în întreaga lume.

Smaranda Brăescu - prima femeie pilot din România
Dar şi prima femeie parașutist cu brevet din România, campioană europeană la parașutism și campioană mondială în 1932 când înscrie recordul de 7.200 m la Sacramento, SUA.
A fost una dintre puținii instructori de parașutism militar.
În 1932 a stabilit primul record de traversare a Mării Mediterane străbătând 1100 Km în 6 ore și 10 minute, între Roma și Tripoli.
Devine campioana mondială la parașutism, în urma unui salt realizat cu o parașută de construcție românească, de la 7400 de metri, în de 25 de minute.
În 1946 semnează alături de alte personalități un raport confidențial adresat de către generalul Aldea, Comisiei Aliate de Control - ONU care denunța furtul alegerilor din 1946, documentul ajungând în mâinile Siguranței Române.
Este condamnată la doi ani de închisoare, fiind acuzată de legături cu grupurile anticomuniste "Haiducii lui Avram Iancu", "Sumanele Negre" și "Mişcarea pentru Libertate".
Pentru a scăpa de arest se ascunde la Iași, își ia o altă identitate. Este operată de cancer mamar, pleacă la Cluj și moare în 1948.

Virginia Andreescu Haret - prima femeie arhitect 
Nepoata marelui pictor Ion Andreescu.
Rămas orfană la 9 ani, a fost nevoită să aibă grijă de cei trei frați.
La 18 ani a intrat prima, la Școala Superioară de Arhitectură din București. A studiat în paralel și la Academia de Arte Frumoase.
Acuarelele ei au devenit parte din colecția Bibliotecii Academiei Romane. Dintre proiectele arhitecturale fac parte: Clădirea Colegiului Dimitrie Cantemir-București, Institutul Medical București, Colegiul Gheorghe Șincai, Latura administrativă a Aeroportului Băneasa, Biserica ortodoxă Ghencea etc.
A fost prima femeie care a atins gradul de inspector general în arhitectură.
Între cele două războaie mondiale a reprezentat România la congresele internaționale de arhitectură de la Roma, Paris, Moscova și Bruxelles.
A fost soția lui Spiru I Haret, fiul ministrului Educației Publice sub Carol I devenind astfel, Doamna Virginia Haret.

Sofia Ionescu - prima femeie neurochirurg din lume
A fost medic neurochirurg vreme de 47 de ani la Spitalul nr. 9, formând echipă cu Ionel Ionescu, Constantin Arseni, sub îndrumarea profesorului Dimitrie Bagdasar.
Ei au format prima echipă de neurochirurgie din România, "Echipa de aur".

Florica Bagdasar -  prima femeie ministru din România
A avut o bursă Rockefeller în SUA. În 1946 a fost singura femeie din delegaţia României la Conferinţa de Pace de la Paris.
Între 1946 şi 1948 a fost ministru al Sănătăţii şi prima femeie din România care a făcut parte dintr-un cabinet de miniştri.
A fost mama matematicienei Alexandra Bellow, soţia scriitorului Sul Bellow - laureat al Premiului Nobel.

Elvira Popescu - actriţa supranumită Notre Dame de Theatre
Actriţă românca de teatru şi film, directoare de scenă, a făcut carieră în Franţa.
În România a urcat pe scenă la 16 ani.
Ajucat multe roluri, a fost distribuită şi în numeroase filme unde a nucat alături de Alain Delon şi de Claudia Cardinale.
A fost numită director al Théatre de Paris şi al Theatre de Marigny.

Martha Bibescu - cea mai importantă femeie a culturii romane din toate timpurile
A fost educată într-o mânăstire din Belgia.
În 1905 se căsătoreşte cu prinţul George Valentin Bibescu, nepot de frate al lui George Bibescu, domnitorul abdicat la 1848, devenind prinţesa Martha Bibescu.
Îşi publică în Franţa prima carte: Les Huit Paradis (1908), volum premiat de Academia Franceză.

Aurora Gruescu - prima femeie inginer silvicultor din lume, prima româncă intrată în Guinness Book
Fiică de învăţător, ea intrat la Facultatea de Silvicultură unde era colegă cu 130 de băieţi.
Pe tot parcursul facultăţii decanul şi colegii au descurajat-o în continuu şi i-au pus piedici.

A practicat silvicultura între 1938 - 1973.
Numele ei este legat de primul plan de împădurire naţională.
A condus lucrările de combatere avio-chimică a dăunătorilor din pădurile infestate din jurul Capitalei, a făcut inovaţii legate de lucrările de mecanizare în combaterea dăunătorilor, publicând mai multe articole.

Doamna Chiajna - conducătoarea Ţării Româneşti în timpul minoratului lui Petru cel Tânăr
Fiica lui Petru Rareş şi a doamnei Maria, nepoata lui Ştefan cel Mare, a fost căsătorită cu domnul Ţării Româneşti, Mircea Ciobanul.
A fost crescută de cea de-a doua soţie a lui Rareş, doamna Elena.
A avut şapte copii, trei băieţi: Petru, Mircea şi Radu şi patru fete: Anca, Alexandra, Marina şi Dobra.
După moartea lui Mircea Ciobanul (1559) şi-a concentrat toată energia pentru a obţine şi a păstra tronul pentru fiul ei, Petru.
A făcut tot posibilul pentru a contracta căsătorii profitabile pentru copiii ei , dar majoritatea au eşuat.

După o vreme în care a căzut pradă sărăciei, fiind nevoită să-şi câştige existenţa ocupându-se cu negustoria şi ţesutul, Chiajna a folosit alianţele matrimoniale realizate cu ajutorul celorlalţi copii ai săi pentru a recăpăta influenţă la Constantinopol, de unde s-a implicat pentru a unelti faceri şi desfaceri de domnie în ţările române.
Nu se cunoaşte cu certitudine unde şi când a murit.

Elena Ghica - scriitoare, feministă
Fiica marelui ban Dimitrie Ghica, nepoata domnitorilor din această familie, a primit o educaţie aleasă. Considerată un copil minune, a învăţat până la vârsta de zece ani- nouă limbi străine, pictura şi pianul. La numai 14 ani a tradus, în limba germană, Iliada lui Homer.

În 1849 se căsătoreşte cu principele rus Alexandr Kolotov Massalski, alături de care se stabileşte la Sankt Petersburg.
În timpul Războiului Crimeii îşi arată simpatiile pentru Franţa şi Anglia şi este pedepsită crunt de către oficialităţi, prin bătaie la palatul gubernial. Se desparte de soţ şi se stabileşte în Elveţia.

Elena a escaladat vârful Moench din Alpii elveţieni, unde a înfipt tricolorul pe care era brodat numele României, devenind prima femeie care a reuşit acest lucru.

Cenuşa i-a fost depusă la Cimitirul „Trespiana” din Florenţa. Prin testament, averea a fost lăsată Primăriei din Bucureşti pentru administrarea spitalului Pantelimon, ctitoria familiei sale, iar tablourile, corespondenţa, cărţile rare, pinacotecii şi Bibliotecii municipale din Florenţa.


Marina Ştirbey - prima femeie pilot
Fiica prinţului George Ştirbei (fratele lui Barbu Ştirbey, mareşal al Curţii regale) şi a Elisabetei. Nepoata lui George Valentin Bibescu şi verişoara lui Bâzu Cantacuzino, doi aprigi piloţi, obţine brevetul de pilot gr. ÎI, în 1935, după un stagiu la Şcoala de Pilotaj, condusă de Ioana Cantacuzino.

În 1936, ocupă locul I la primul concurs aerian organizat în România şi participă la un mare raid în N Europei, singură la bordul avionului, pe ruta Bucureşti –Stockholm, devenind astfel prima româncă ce a survolat în condiţii de ceaţă deasă Marea Baltică.
S-a căsătorit cu prinţul Constantin Basarab Brâncoveanu.
După instalarea comunismului, familia Ştirbei a fost deposedată de toate bunurile.

•Virginia Maria Andreescu–Haret (1894-1962) – prima femeie arhitect din lume
•Ana Aslan (1897–1988) – a descoperit vitamina H3 (Gerovital), un produs geriatric brevetat în peste 30 de ţări
•Clemansa Barberis–Plăcinteanu (1899–1986) – prima femeie compozitor de muzică de operă din România
•Sarmiza Bilcescu (1867–1935) – prima femeie înscrisă la Facultatea de Drept din Pariş. Prima femeie avocat din Europa. Prima femeie din lume care a obţinut titlul de Doctor în Drept, la Universitatea din Sorbona
•Smaranda Brăescu (1897–1948) – prima femeie pilot din România. Prima femeie paraşutist cu brevet din România
•Gabriela Chaborski (1891–1936) – prima femeie conferenţiar din România
•Irina Constanziu–Vlassopol (1900–1979) – prima femeie ofiţer din Marina Comercială Română
•Maria Cuţarida Crătunescu (1857–1919) – prima femeie doctor în medicină (medic) din România
•Cecilia Cutescu–Storck (1879–1969) – prima femeie profesor universitar în învăţământul de artă din Europa
•Elena Densuşianu–Puşcariu (1875–1966) – prima femeie profesor universitar în domeniul medical din România, prima femeie profesor de clinică de oftalmologie din lume
•Smaranda Gheorghiu (1857–1944) – prima femeie care a călătorit spre Polul Nord.
•Elena Ghika (Dora d’Istria) (1828–1888) – prima femeie care a urcat pe Mont Blanc.
•Aurora Gruescu (1914–2005) – prima femeie inginer silvicultor din lume. Prima româncă intrată în Guinness Book.
•Sofia Ionescu–Ogrezeanu (1920–2008) – prima femeie neurochirurg din lume.
•Angela Lefterescu (1926–2007) – prima femeie căpitan de cursă lungă din Europa.
•Eliza Leonida Zamfirescu (1887–1973) – prima femeie studentă a Academiei Regale Tehnice din Berlin. Prima femeie inginer din Europa.
•Uca Maria Marinescu (n.1940) – prima româncă ce a ajuns în Antarctica.
•Ştefănia Mărăcineanu (1882–1944) – adevărata descoperitoare a radioactivităţii artificiale.
•Vera Myller (1880-1970) – prima femeie profesor universitar din România
•Ella Negruzzi (1876–1949) – prima femeie avocat din România
•Anna de Noailles (1876 – 1933) – prima femeie comandor al Legiunii de Onoare
•Raluca Ripan (1894–1972) – prima femeie decan din România
•Elena Stoenescu–Caragiani (1887–1929) – prima femeie aviator din România
•Elena Teodorini (1857–1926) – prima solistă din România care a cântat pe scena teatrului Scala din Milano
•Maria Teohari (1885–1975) – prima femeie astronom din România
•Marta Trancu–Rainer (1875–1950) – prima femeie chirurg din România
•Elena Văcărescu (1864–1947) – prima femeie din Academia Română
•Luiza Zavloschi (1883–1967) – prima femeie primar din România