Cum te manipulezi singur in relatiile romantice
Publicat pe 16.06.2013 la 13:02 Actualizat pe 16.06.2013 la 13:05
Exista un moment t0 cand in viata ta vei suferi enorm o deziluzie. Nu e garantat si nici un musai, dar ultimele cercetari in laboratoarele vietii vin sa confirme: vei suferi din dragoste. De fapt vei suferi de a fi om.
Cu totii suntem propriul PR si marketeri sociali ai imaginii de sine. Ne “vindem”in orice relatie, la fel cum “cumparam” imaginea prezentata de celalalt. Orice relatie este o tranzactionare de aspiratii nobile care impacheteaza frumos o suma de neajunsuri, frici, nevoi de compensare sau de vindecare.
Esti manipulat in orice relationare in primul rand datorita modului in care functioneaza mintea ta si anume pe scurtaturi, pentru ca din noianul de informatii si de stimuli putem procesa doar o anumita parte a ei.
Cea pe care o vom vedea este cea care convine cel mai mult orgoliului nostru, pentru ca vedem si auzim fix doar ceea ce ne permite Egoul. Cu alte cuvinte, ne-am creat o imagine de sine, o poveste despre noi insine, de ce facem si suntem intr-un anume fel, justificandu-ne esecurile intr-un mod convenabil noua.
Mintea lucreaza pe baza asociatiilor. Asociem perceptiile noastre cu emotii. Asa cum inveti sa nu te arzi cu focul in mod fizic, inveti si sa stai deoparte de un anume gen de om dupa ce te-ai ‘’ars’. Sau dimpotriva, sa depui armele in fata unui om banuit minunat pe baza experientelor trecute inconstiente.
Majoritatea amintirilor noastre se formeaza sub un prag de constientizare in mintea noastra mai putin constienta. Intuitia este de fapt expresia acestor informatii stocate subconstient.
Predicitibili irationali sau exuberanta irationala, este un concept intalnit in behavioral economic, pentru a descrie supraestimarea in aprecierea valorii unui anume produs. La fel, facem alegeri irationale cu privire la parteneri pentru ca intram intr-o stare de exuberanta hormonala si emotionala care brodeaza pe baza materialului “clientului”tot felul de arabescuri minunate care exista doar in imaginatia noastra de fapt.
Invatam lucruri fara sa stim de fapt ca o facem. Orice interactiune cu un om lasa amprente memoriale neconstientizate si care ulterior determina simpatii sau antipatii spontante. Urcam oameni pe piedestal sau ii aruncam nonsalant intr-o subcategorie, pentru ca asa “simtim”.
Dragostea la prima vedere este un astfel de exemplu de climax de asocieri inconstiente care dau cu plus si bingo cu fiecare minut respirat in preajma celuilalt.
Vei vedea ceva la un om care va face click in subconstientul tau cu alte asocieri pozitive cu acea trasatura de caracter si automat il vei polei pe celalalt cu o gramada de calitati ce crezi ca vin la pachet. Ceva de genul 3 in 1, doar ca acum este TOT in unul. E ca si cum ai incarca universul intr-o arma iar “glontele’’ de pe teava ajunge fix in mintea ta subconstienta.
Ce sanse ai sa iti invingi subconstientul?
Cu efort de autoanaliza poti sa constientizezi patternurile tale inconstiente, ce asocieri faci intre diverse trasaturi de caracter si om in sine. Mai departe, poti sa te mentii intr-o stare obiectiva, de inregistrare doar a ceea ce percepi, fara a face conexiuni sau a pune etichete.
Adica a fi un fel de Moromete care vede, aude si se mira. Lumea este o Poiana lui Iocan, cu caractere coborate din propriul film, un soi de Intalnire Generala a Scenaristilor, faza pe mapamond.
Detasarea este starea emotionala ce trebuie experimentata in aceasta faza. Fetishul tau emotional trebuie upgradat: in loc de imaginatie, practica detasarea.
Aceasta o poti experimenta cand nu ai un scop anume, decat acela al observarii obiective a celui din fata ta. Adica hiperrealism in loc de impresionism, sau mai concret, a nu fi un artist al vietii care vede doar cum reflecta lumina care cade pe un anume subiect, ci sa vezi in egala masura si umbrele lui.
Da satisfactie mintii tale critice, analitice, si nu imaginatiei tale. Placerea este la fel de mare, insa diferita. Placerea imaginarii, reveriei si proiectiei poate fi schimbata cu placerea de a vedea lucrurile pentru ceea ce sunt. Les fleurs du mal e un curent perpetuu in destinul omenirii. Estetica uratului trebuie sa fie o placere la fel de mare ca si investitiile angelice pe care le facem intr-un om.
O alta placere ce va trebui sa descoperi este cea a matematicii. Nu numai cea a gandirii logice, in care 1 plus unul egal 2, ci si cea a statisticii: asteapta sa vezi mai multe manifestari ale unei trasaturi de caracter pentru a decide ca celalalt este chiar asa cum l-ai visat tu. A te grabi inseamna doar ca celalat iti va indeplini neasteptarile.
Adica nu te lasa vrajit de feminitatea, arta flirtului si a seductiei din femeia ce-ti capteaza interesul. In acest caz, nu lasa hormonu’ sa bata neuronu’. De multe ori, zana e un program virusat care doar vrea sa se dea mare si sa-ti dea peste cap softul, sau are programe ascunse executabile in timp.
Iar tu nu te lasa fermecata de stabilitatea si puterea pe care o are el, de multe ori e numai a lui sau va fi numai a lui cand tu nu vei mai vrea sa fii a lui. Pentru orice primesti, trebuie sa dai ceva, cerut in mod declarat dar de cele mai multe ori implicit. Fiscul relational iti va cere socoteala la un moment dat insa.
Cand intalnesti un om, asculta-l si intreaba-te ce nu spune prin ceea ce spune. Asculta-i si necuvintele. De multe ori pot forma strofe demne de Parazitii, desi ceea ce ti-ai dori tu sa auzi este litania eminesciana cu plopii fara sot, flori albastrite de dor si luceferi prometeici.
Nu trai visul unei nopti de vara cat o viata si nici nu ramane un adolescent miop in ale vietii. Durerea este inevitabila dar suferinta e o optiune.
Sursa: artdevivre.ro
