În Evul Mediu, Biserica avea opinii şi legi în legătură cu orice aspect al sexului. Adulterul şi sexul înainte de căsnicie erau, în unele cazuri, păcate pedepsite cu moartea.

Biserica dicta în acea perioadă cum să faci sex. Orice altceva în afară de poziţia obişnuită a "misionarului" era considerat nenatural şi, deci, păcat. Preoţii aveau obligaţia să raporteze cazurile de adulter şi sex pre-marital, astfel de secrete se aflau la spovedanie, foarte la modă pe atunci.

Femeile care îndrăzneau să stea deasupra bărbatului în timpul actului sexual primeau trei ani de penitenţă (rugăciuni, autoflagelare etc). Sexul oral era pedepsit tot cu trei ani de post, rugăciune şi pedepsire corporală, în timp ce sexul anal şi poziţia pe la spate erau considerate cele mai păcătoase.

Cu toate acestea, pentru o perioadă de timp Biserica a tolerat prostituţia, fiind de părere că este un rău necesar.

În ceea ce priveşte homosexualitatea, în viziunea Bisericii Catolice aceasta era un păcat. Pedeapsa pentru acest tip de păcate era moartea, dar adeseori includea mutilare, arderea pe rug sau, dacă er vorba de preoţi, aceştia erau lăsaţi să moară de foame şi de sete în cuşti suspendate.