Elena Cârstea, despre viața din America. Ce o împiedică să vină în România

Bună dimineața! Acum e patru fără zece.Da, e foarte drăguță varianta Giuliei, îmi place varianta ei, este o variantă reușită. Nu știu ce succes are cu ea. Am vrut de mult să îmi fac o pagină. Fetele se ocupă mai mult cu pagina și cu tehnica. Este extrem de diferit de Europa, trebuie să dai un examen absolut atroce și te lovești de toate inconvenientele pe care le cere această meserie. Depinde de casă, că sunt tot felul de case, dar nu ai mult de negociat. Dacă o casă este 30000, nu pot să o dai cu 500000. Am lucrat mai mult pe închirieri. Dacă stăpânești meseria, este mult mai simplu. Artista a vorbit și despre adopția fiicelor sale: Pentru că așa s-a nimerit să fie, nu a fost ceva premeditat, nimic nu este întâmplător, anii au trecut și fetele sunt foarte mari. M-am opărit, m-am supărat foarte tare. Copilul ăla, nu îl cunosc personal, nu avea să facă ce a făcut, iar fata asta nu a vrut să îi facă nimic rău. Când este copilul tău, vrei să îi faci toate poftele și nu sunt de acord ca să se transforme într-un mic monstru și să stea pe capul tău și nu sunt de acord ca la 19-20 de ani să stea pe capul părinților. Contează și cum e copilul și am stat cu gura pe ele și eu și Glen și le-am învățat. Mie mi-e dor de România în fiecare zi, e greu, mi-e dor de prieteni, de locuri, de tot. Am zic că dacă nu am mai cântat de mulți ani, nu am mai scris. Anul acesta nu cred că mai pot veni, că am avut înmormântarea care ne-a dat peste cap, am vrut să venim cu toții și s-a ales praful.