Dani Otil: “Când eram mai mici am fost întotdeauna în aceeaşi echipă la făcut farse aşa că, în viaţa personală am evitat să ne facem glumiţe de genul ăsta. Pentru tv, însă, am făcut o listă întreagă. Cele în care ne-am îmbrăcat maşinile în folie de plastic şi aluminiu au fost, de departe, savuroase”. De parca asta nu ar fi fost de ajuns, Dani a plecat de la redactia emisiunii cu masina acoperita cu folia de plastic!

Dan Negru

Am facut farse "de serviciu" , in emisiuni si farse in particular, in timpul liber. Alea de serviciu s-au vazut. In particular, am intrat in contul de mail si in telefonul lui Razvan Popescu si am ticluit demisia lui din radio, absolut oficiala si credibila, pe care apoi am trimis-o sefilor lui. A fost prima data cand l-am vazut livid, cu grija zilei de maine.

Radu Valcan

“Eram la filmarea unui serial, iar Adela impreuna cu intreaga echipa au avut grija sa-mi pregateasca ceva foooarte frumos. Am fost anuntat ca trebuie sa particip la o actiune ecologica in Padurea Baneasa, unde urma sa adunam gunoiul. Am ajuns impreuna cu un prieten la locul stabilit, dar mi s-a spus ca trebuie sa-I astept si pe ceilalti si apoi vom incepe actiunea. Timp de 4 ore am stat pe telefoane si am asteptat! Spre final mi-am cam iesit din fire!:)”

Florin Dumitrescu

”Sunt recunoscut printre prietenii foarte apropiați și colegii de muncă pentru micile farse pe care le fac tot timpul. Obișnuiesc să iau telefoanele prietenilor și să trimit SMS-uri de pe ele, către alți prieteni. Pe platoul de filmare le-am oprit de câteva ori lavalierele lui Bontea și lui Scărlătescu, altă dată am umblat la butoanele directorului de imagine. Da, recunosc că fac astfel de farse și să știți că până acum nu s-a supărat nimeni pe mine: la filmare am destins atmosfera, iar prietenii mă amenință că se vor răzbuna, dar mereu uită să o facă. Chiar și în timpul filmărilor pentru Hell’s Kitchen, la una dintre jurizări, m-am ”răzbunat”, dacă pot spune așa, pe ceilalți doi colegi jurați ai mei și i-am lăsat să guste niste farfurii cu condimente care știu că nu le plac. Asta pentru că de când lucrăm împreună mă trimit mereu la jurizare primul și nu vreți să știți cu câte mâncăruri iuți m-am ”luptat”, eu nesuportând gustul iute.”

Andrei Aradits, jurat Te cunosc de undeva!

"Cand eram mai mici unul dintre locurile preferate iarna, sau pe ploaie era holul unui bloc. Acolo stateam aiurea la taclale pana venea un administrator ofuscat sa ne dea afara. Ca sa ne razbunam am facut urmatoarele:

Am observat ca administratorul ne dadea afara la ora fixa. La 9 seara, domnu Ghirpe arunca gunoiul la ghena si auzea soaptele noastre deranjante chiar de la et4. Aveam un baiat in gashca a carui mama lucra la un magazin de haine. Am facut rost de o mana de manechin si am pictat-o sangeros cu oja. Apoi am prins-o cu guta de capacul ghenei la 8:40 ca atunci cand il ridica cineva, mana iesea dinauntru. Povestea era buna ca pe atunci umbla un zvon in cartier ca nu stiu cine omorase pe cineva si-l aruncase in bucati pe ghena. Eh, domnu Ghirpe, saracu, era sa faca infarct. Iar noi ne-am distrat copios."