3 meșteșuguri românești care nu s-au pierdut
Publicat pe 03.10.2017 la 09:50 Actualizat pe 03.10.2017 la 09:53
Iată câteva tradiții s-au păstrat până astăzi.
Despre desființarea sau lipsa de interes pentru școlile de meserii s-a tot vorbit în ultimii ani. Ocupațiile de electrician sau confecționer de articole din piele sunt tot mai rar întâlnite, ca să nu mai vorbim despre meșteșugul fabricării de nasturi îmbrăcați sau cel popular, prin care lâna și bumbacul sunt vopsite natural, cu ajutorul plantelor. Cu toate acestea, câteva tradiții s-au păstrat până astăzi.
În țări din centrul și vestul Europei, școlile de meserii sunt încă la mare căutare, iar ocupațiile pe care cursanții le învață aici, apreciate la adevărata lor valoare. Oamenii au învățat că odată ce un meșteșug dispare, este greu să îl readuci la viață, iar produsele unice și de bună calitate sunt de foarte multe ori obținute prin tehnici vechi. Ceasurile elvețiene, stilourile de lux, brânza tradițională, berea artizanală - toate acestea există, încă, mulțumită secretelor transmise din generație în generație.
Și în România există o tendință de recuperare a tradițiilor, dar suntem încă departe de țări ca Germania, unde peste 50% din tinerii care termină gimnaziul se îndreaptă spre o școală profesională. Românii își întorc, din nou, atenția spre iile tradiționale, serviciile de croitorie, bijuteriile realizate de mână, dar nu toate meșteșugurile se bucură de aceeași atenție.
Trebuie precizat și faptul că meșteșugurile nu au legătură doar cu produsele realizate în casă, ci poate fi vorba despre ateliere sau chiar industrii unde este nevoie de măiestrie.
Iată câteva meșteșuguri apreciate, care încă își fac loc pe piață și despre care merită să aflăm mai multe:
Broderie pentru echipamentele medicilor și cele sportive
Dacă îți auzi des bunicii și părinții spunând că nu mai există materiale textile ca pe vremea lor, că astăzi totul e șifonabil, strâmb cusut și bun de aruncat după câteva purtări, trebuie să știi că au doar parțial dreptate. E adevărat, fibrele sintetice au luat tot mai mult locul celor naturale, rar mai purtăm in sau chiar bumbac 100%, dar nu s-a schimbat chiar totul. Tradiția confecțiilor și a broderiei românești rezistă, grație unui producător român care îmbracă medicii, echipajele SMURD, personalul restaurantelor și al diferitelor firme, prin echipamentele de lucru, broderiile și ecusoanele pe care le realizează.
Tâmplărie și mobilier artizanal
De un oarecare succes se bucură și meșterii în prelucrarea lemnului, cu toate că viitorul meșteșugului lor este incert, având în vedere faptul că nu mulți tineri se arată interesați să le preia cunoștințele. Frumusețea artei lor a reintrat în atenție mai degrabă după ce moda recondiționării și pictării mobilierului vechi a ajuns și la noi, găsind susținere printre arhitecți, decoratori, dar și alți creatori de frumos. Există din ce în ce mai mulți cumpărători interesați de mobilierul artizanal, eventual pictat, ceea ce dă o nouă șansă meseriei de tâmplar, dar le dă de lucru și atelierelor care se ocupă de pictura decorativă pe lemn și alte suprafețe.
Meșteșugul pâinii tradiționale
Pâinea de casă, proaspăt scoasă din cuptor și realizată după rețeta bunicii, ascunde un adevărat meșteșug, pe care nu mulți îl stăpânesc. Secretul stă nu doar în rețeta folosită, ci și în modul în care este construit cuptorul, care trebuie să fie, la rândul lui, tradițional. Brutăriile artizanale, așa cum se numesc micile afaceri care se ocupă de frământarea pâinii adevărate, sunt tot mai căutate de către bucureșteni, dar tradiția vine din zone precum Țara Hațegului și Covasna, la care se adaugă vechile rețete franceze. Aceste brutării, ascunse pe străduțe lăturalnice și pline de farmec, par secrete bine păzite, după cum sunt și rețetele de pâine pe care le produc.
Ce alte meșteșuguri apreciate cândva și păstrate astăzi cunoști?
Sursa foto: Shutterstock
