Ți se rupe sufletul. Ce îi scria Stela Popescu prietenei sale, Cristina Stamate: ”Sunt fericită că, încă odată, Cristina nu m-a dezamăgit”
Publicat pe 27.11.2017 la 11:43 Actualizat pe 27.11.2017 la 11:55
Iata ce ii scria Stela Popescu bunei sale prietene, Cristina Stamate.
Colege de scenă, Stela Popescu și Cristina Stamate, își joacă acum spectacolele în ceruri. Actrițele de la Teatrul de Revistă Constantin Tănase au fost bune prietene aici, pe pământ, și, de acum, și în ceruri. Cele două s-au stins din viață la distanță mică una de cealaltă. Stela Popescu a decedat joi, 23 noiembrie, zi în care Cristina Stamate se interna în stare gravă la Spitalul Floreasca, din Capitală. Inima Cristinei Stamate a încetat să mai bată luni dimineață, 27 noiembrie, la o zi după ce prietena sa a fost condusă pe ultimul drum.
Iată ce scria Stela Popescu în prefața cărții ”Femeia Hopa- Mitică”, scrisă de Cristina Stamate și lansată în 2009.
”TE IUBESC, CRISTINA! Când citeşti aceste pagini, e greu să mai poţi adăuga şi tu un gram de umor. Dar, chiar dacă nu pot să vă încânt prin cuvinte de laudă spirituale, pe care le merită, sunt fericită că, încă odată, Cristina nu m-a dezamăgit. Când o vezi pe scenă este sclipitoare, când îţi oferă o reţetă te acoperă de scântei amuzante, dincolo de biata mâncărică. Dar să şi scrie cu atât talent si umor despre ceea ce ne înconjoară, parcă nu-ti vine a crede. Ei, uite că, încă odată, Cristina ne uimeşte. Si câtă nevoie avem de ea! Dumnezeu a creat-o într-o zi de duminică, încărcând-o de haruri şi pentru aceasta ar trebui să fie cel mai fericit om din lume. Dar n-o să vă vină să credeţi că nici măcar nu îndrăzneşte să se mândrească cu ele, şi stă undeva departe, discretă, bucuroasă doar atunci când citeşte pe buzele dumneavoastră un zâmbet. Tumultoasă, mereu în vervă, debordând de vitalitate, de umor, dar si de autoironie, Cristina Stamate deschide cu această carte o fereastră spre lumea din stradă, o lume pestrită, galagioasă, colorată, autentică. Eseurile adunate în aceste pagini sunt frânturi din viaţă, din viaţa sa de artist dedicată Teatrului de Revistă `Constantin Tănase` şi surprinse, ca si pe scenă, în cheie tragicomică. Are vocatia iubirii fată de tot ce este frumos pe lume, iar pentru ceea ce se numeste mizeria omenească, are o privire ironică, dar înţelegătoare. Are vocaţia prieteniei, gata oricând să-ţi fie aproape, fără să aştepte nici o recompensă. Te iubesc, Cristina şi aş vrea să am bucuria de a-ţi citi gândurile aşternute pe hârtie mereu... mereu”.
CRISTINA STAMATE s-a stins din viață luni dimineaţă (27 noiembrie), în jurul orei 7.00 la Spitalul FLOREASCA, unde fusese internată exact în ziua în care a murit STELA POPESCU, pe 23 noiembrie 2017. Avea 71 de ani...
Frumoasa, talentata si explozivă, actriţa care fascina, bucura şi încânta la fiecare spectacol al Teatrului de Revistă „Constantin Tănase" şi nu numai, s-a născut pe 8 februarie 1946 la Bucureşti.
A jucat în sute de spectacole cu mii de reprezentaţii, atât la Sala SAVOY, cât şi la Teatrul de Vară HERĂSTRĂU. Fără a uita de spectacolele de la Teatrul de Estradă din Bucureşti. Amintim doar: "Vivat Revista", "Hohote în Herăstrău", "Comedie pe Titanic", "Revista Revistelor", "Vara nu-i ca iarna", "Arca lui Nae şi Vasile", "Bufonii regelui", "Dai un ban, dar face", "Idolii femeilor", "Nimic despre papagali", "Poftă bună lui Tănase", "Te aştept diseară pe Lipscani", "Ura... şi la gară" , "O seara la revista", "Scandal in paradis"...
A scris şi lansat în 2009 cartea „Femeia Hopa-Mitică. Poveşti din lumea care mă-nconjoară”, cu motto-ul „Hopa Mitică cade-n cap şi se ridică/ Nu se sparge, nu se strică". CRISTINA STAMATE am zis că era vorba despre ea...
Şi-a dorit să devină medic, apoi avocat, dar de mică toţi i-au spus că are talent şi că „artistă trebuie să se facă". „Sincer, pe mine m-a ales meseria, nu eu am ales-o şi am fost încurajată de copil să fac actorie!. A absolvit Şcoala Populară de Artă, a făcut studii de balet, recita, cânta şi asta în timp ce se pregătea pentru admiterea la Facultatea de Drept. A hotărât însă cu două săptămâni înainte să dea examen la IATC... „Şi dacă trebuia să dau de zece ori examen, mie nu mi s-ar fi părut o pierdere de timp. Eu nu am vrut să pierd nici măcar o zi din viaţa asta, ştiind mereu că pot să fac orice, ştiind că pot să o iau oricând de la capăt şi că pot face orice altă meserie cât se poate de bine".
A absolvit la clasa marelui actor şi profesor Alexandru Finţi şi a fost repartizată la Teatrul Dramatic din Arad. După doi ani, atunci când a fost organizat un spectacol de Revistă la teatru, CRISTINA STAMATE a avut un succes imens, iar încasările au început să crească...
„Am devenit vedetă peste noapte. Nu mai puteam ieţi pe stradă fără să fiu recunoscută, mă invitau profesorii la orele de dirigenţie, mi se ceda locul la cinematografe” – declara actriţa într-un interviu. „Am simtit gustul succesului adevărat şi spuneam că nici în douăzeci de ani, la Bucuresti n-o sa am atata succes ca acolo. Si totuşi, mi-am luat inima in dinti si am incercat sa ma intorc in Capitala, unde era familia mea. Teatrele erau inchise, eram în plina epocă ceauşistă, iar posturi libere nu erau decât la Teatrul de păpuşi sau la Teatrul de Revistă. Nu ştiam ce să fac, ce să aleg. M-am dus la Andrei Şerban, din trupa căruia făcusem parte. Ce sa fac, Andrei?. Si el mi-a raspuns foarte înţelept: Teatru nu faci nici intr-o parte, nici in cealalta, dar la Revista, poţi să ajungi vedeta. Nu-mi pare rău ca am ales asta, cred că fibra mea interioară era pentru teatrul de revistă. De aia m-am lipit aşa de bine de genul ăsta. Publicul simte mai bine lucrurile şi, cumva, te alege, te recunoaşte. Făcusem şase ani de şcoală de coregrafie, dansul nu era pentru mine un mister, am ureche muzicala si pot canta foarte bine si, in plus, eram actrita de comedie declarata din start. Aveam deci toate atuurile. Pentru mine, a fost floare la ureche să joc Revistă”....
