Ascunderea mesajelor secrete într-o compoziție muzicală nu reprezintă o noutate, oamenii folosind tehnica steganografiei încă din secolul al XVI-lea, când călugărul benedictin Johannes Trithemius a ascuns lucrarea sa despre criptografie într-o carte despre magie. De atunci disciplina a evoluat iar cercetătorii domeniului își codează mesajele în compozițiile muzicale digitale.

Cercetătorul polonez Szczypiorski a folosit fluctuațiile de ritm pentru a coda mesaje secrete într-un club de muzică dance din Ibiza, un gen muzical cu origini în insulele Baleare care este renumit pentru puterea sunetului. El folosește ritmul într-o modalitate similară codului Morse — crește ritmul pentru a obține punctul și reduce ritmul pentru a obține acea linie. Aceste modificări sunt apoi adăugate unui cântec cu ajutorul unui program de calculator similar spre exemplu Apple Logix X Pro și este folosit pentru pronunțarea cuvintelor.

Tehnica este atât de subtilă încât ascultătorii nu pot identifica schimbările ritmului, ascultând doar muzica propriu-zisă la petreceri. Când a testat metoda, Szczypiorski a descoperit că poate modifica ritmul cu 2% fără ca nici ascultătorii, nici chiar muzicienii cunoscători să nu poată realiza că au fost făcute modificări. Tehnica sa ''StegIbiza'' a fost numită astfel după originile mediteraneene ale genului muzical respectiv, a declarat Krzysztof Szczypiorski, pentru MIT Technological Review.

Krzysztof Szczypiorski a folosit piesele ''Miracle'' a trupei Queen, care are 92 de bătăi pe minut, ''So What'' a lui Miles Davis, cu 120 de bătăi pe minut, și ''Rhythm is a Dancer'' a lui Snap cu 130 de bătăi pe minut. Toate negativele melodiilor au fost pregătite, fără fragmentele de voce, și apoi au fost modificate în stilurile techno, hip-hop și trance cu ajutorul instrumentelor disponibile în programul Logic X Pro.

Apoi cercetătorul polonez a schimbat ritmul pentru a introduce mesajul ''Steganografia este dansator!''. A rugat apoi 20 de participanți la o petrecere, din care 10 lucrau în industria muzicală, să spună dacă observă diferențe în ritmul melodiilor și niciunul dintre cei prezenți nu a observat modificările făcute. Ulterior, el a sporit cu peste 3% modificările ritmului, iar jumătate dintre cei prezenți au început să observe modificările.

Cercetătorul polonez susține că este puțin probabil ca spionii agențiilor din lumea întreagă să folosească această metodă pentru a-și transmite unul altuia anumite mesaje, însă interpreții de muzică ar putea folosi metoda pentru a transmite anumite mesaje fanilor lor în melodiile pe care le lansează pe piață, notează technologyreview.com.