STUDIU: Specialiştii au decis! AŞA arată serviciul ideal!
Publicat pe 15.02.2017 la 18:59 Actualizat pe 15.02.2017 la 19:02
Desfășurarea activității de serviciu la distanță oferă la prima vedere mai multe avantaje, cum ar fi economisirea de timp și de bani pentru transport și o viață de familie mai echilibrată, dar ''în doză mare'', această practică ar putea fi dăunătoare pentru sănătate, relevă un raport al ONU.
Acest document, elaborat de Organizația Internațională a Muncii (OIM) și Eurofound, o agenție a Uniunii Europene, se bazează pe cercetări efectuate în 15 țări.
Acesta face distincție între persoanele care lucrează de acasă, care par să se bucure de un echilibru mai bun între muncă și viața personală, și lucrătorii "foarte mobili", care utilizează cele mai noi mijloace de comunicare și sunt mai expuși unor consecințe negative asupra sănătății și bunăstării lor, relatează France Presse.
Printre avantajele muncii la distanță, angajații semnalează o reducere a timpului de deplasare, o mai mare autonomie și un echilibru mai bun între viața profesională și cea privată.
La rândul lor, companiile au constatat o mai mare motivare a angajaților, îmbunătățirea productivității și a eficienței și, mai presus de toate, o reducere a spațiului de birouri necesar.
Dar cealaltă fațetă a acestei practici este mai îngrijorătoare. Raportul subliniază ''tendința de a induce o prelungire a programului de lucru, de a crea o suprapunere între munca salariatului și viața privată și de a antrena o intensificare a muncii".
Conform studiului, ''41% dintre angajații foarte mobili raportează niveluri ridicate de stres, față de 25% în cazul celor care lucrează tot timpul la birou". În plus, 42% dintre persoanele care lucrează permanent la domiciliu și 42% dintre lucrătorii foarte mobili spun că se trezesc de mai multe ori pe noapte, față de 29% în rândul angajaților care își desfășoară activitatea la locul de muncă.
Jon Messenger, coautor al raportului, evidențiază avantajele muncii la distanță part-time, care permite și menținerea contactului cu alți colegi.
"Echilibrul ideal pare a fi între două și trei zile de lucru acasă", a declarat el într-o conferință de presă la Geneva. "Poate companiile ar trebui să recurgă la această schemă mai des, deoarece are efecte pozitive nu numai pentru angajați, ci și pentru angajator", a subliniat el.
Raportul recomandă, de asemenea, un "drept la deconectare", citând exemplul Franței și Germaniei. Unele companii impun deja închiderea serverelor informatice în afara orelor de lucru pentru a împiedica trimiterea de emailuri în timpul perioadelor de odihnă și al vacanțelor.