Bucataria chiliana - la granita dintre doua emisfere
Publicat pe 18.09.2010 la 14:49 Actualizat pe 18.09.2010 la 15:52
Nu se stie exact cat de veche este bucataria chiliana. Cert este ca atunci cand au ajuns aici conquistadorii spanioli, in 1541, nativii amerindieni aveau deja un retetar propriu, bazat in mare parte pe preparate din porumb si alte legume. Venirea spaniolilor a insemnat si introducerea pe mesele lor a altor ingrediente, precum carnea de pui, de vita, de porc, de oaie sau de iepure, dar si strugurii, maslinele sau citricele. Acestea au inceput sa intre treptat in retetarul traditional.
Chiar si astazi porumbul este un ingredient de baza in mancarurile chiliene. Rezultat al unui amestec cultural spectaculos si al unui "metisaj culinary" (daca putem sa spunem asa) care aduce pe aceeasi masa ingrediente originare din doua continente si doua emisfere diferite, bucataria chiliana reflecta atat puternicele traditii indigene, cat si savuroasele mosteniri hispanice, dar nu lipsesc influente din bucataria frantuzeasca, italiana, germana sau araba. Dar ceea ce surprinde cu adevarat la retetele chiliene nu este atat acest amestec culinar - intre noi fie vorba, foarte delicios -, cat felul in care chilienii reusesc sa transfere cate ceva din personalitatea lor in fiecare fel de mancare preparat. Desigur, retetele traditionale in care se imbina armonios cultura populatiei mapuche si cea europeana sunt cat se poate de apetisante.
PUTIN UMOR IN FARFURIE
Dar exista unele retete ale chilienilor care atrag curiozitatea unui strain inca dinainte ca acesta sa vada farfuria in fata ochilor, prin numele lor. Astfel, o reteta care, in traducere, inseamna "pui beat" nu numai ca te duce cu gandul la carnea frageda de pui fiarta in vin si coniac, dar te si amuza si te face sa te gandesti de unde provine numele. La fel este cazul si pentru "biftecul saracului". Te face sa vizualizezi mai bine epoca si starea sociala a celui care l-a creat? Desi poate nu ar trebui sa credeti ca ceea ce auziti reflecta exact o situatie. De exemplu, biftecul saracului: in ciuda numelui, astazi chilienii saraci nu isi pot permite sa manance acest fel de mancare decat foarte rar, deoarece carnea de vita este scumpa. De fapt, acest preparat este azi mai mult pe masa celor cu dare de mana. Dar din denumirea lui putem trage o concluzie despre chilieni: au simtul umorului.
DISTRACTIE SI MANCARE
Chilienii stiu sa se si distreze. Septembrie nu aduce numai primavara (suntem in alta emisfera, asa ca trebuie sa va reamintesc ca in Chile anotimpurile sunt inversate), ci si sarbatoarea nationala, Dieciocho, serbata la data de 18. Cu patru zile inainte si patru zile dupa 18 septembrie, ei sarbatoresc obtinerea independentei tarii lor. Sunt organizate parade, festivitati, spectacole de muzica si, desigur, se pregateste multa mancare. Mirosul de asados - gratarul chilean - si cel de empanadas se simt peste tot. De la zona la zona, preparatele pentru aceasta zi pot sa difere, precum si festivitatile pregatite. In Tarapaca, de exemplu, festivitatile de celebrare a Zilei Independentei tin cam o luna si cuprind ceremonii religioase sau productii teatrale. In La Araucanía, sarbatorile tin o saptamana, timp in care au loc festivitati folclorice si concursuri de gatit.
foto: lifespotlight.com
