Romanul se definea odinioara prin serbarile campenesti. Dintre acestea, Dragaica era una dintre cele mai spectaculoase, fiind sarbatorita printr-un dans executat de un grup de 5-10 fete, din care una era aleasa ca Dragaica, impodobita cu spice de grau. La sfarsitul lunii iunie, la Muzeul Satului "Dimitrie Gusti", din Bucuresti, am intalnit-o pe zeita agrara, protectoare a holdelor semanate: o tanara din satul Izvoarele, judetul Teleorman.

Ana Trifan, insotita de Ansamblul Izvorasul, din satul Izvoarele, judetul Teleorman, a venit la Muzeul Satului pentru a aminti celor prezenti cum se sarbatorea candva Dragaica. Membrii ansamblului - infiintat acum 15 ani - danseaza Dragaica si Lazarelul, Cofita (dans cu tema) si alte patru-cinci suite. "Avem si trei solisti care interpreteaza cantece din judetul nostru, multe din repertoriul regretatului Liviu Vasilica. Anual participam la diverse spectacole, festivaluri, zilele comunelor etc.", ne spune directoarea artistica a ansamblului. Un om cu un suflet deosebit, Ana Trifan a reusit sa transmita copiilor din sat nu numai buchea cartii, ci si traditiile, realizand ceea ce se cheama o recuperare a memoriei locului. Alexandru Trifan, directorul ansamblului, spera ca romanii sa nu uite traditiile noastre adevarate, iar cei care incearca sa le reinvie, sa fie mai apreciati.


"DRAGAICA" SI DRAGAICILE
Despre obiceiul Dragaica, directorul stiintific al Muzeului Satului, dr Doina Isfanoni, amintea: "Dragaica se joaca in picioarele goale (contactul direct cu forta telurica). Steagul este purtat de un dragan, care conduce trupa fetelor, dragaicilor. Are rolul de a purifica spatiul si protejeaza viata copiilor. La steag se pun plante de leac: usturoi, iar in loc de pelin, fetele au sanziene. Margelele puse la steag sunt purtatoare de noroc. Dupa ce se danseaza Dragaica, fetele dau gazdei un dar simbolic: painea traditionala. Painea nu e oarecare, e de fala, de bucurie, o paine simbolica pe care dragaicele si-o doresc si la anul".

Gospodinele le intampinau pe fete cu covrigei facuti la test. Ana Trifan isi aminteste ca ea a vazut ultima ceata de fete (dragaici) cand avea 6 ani, dar prin dansurile Ansamblului "Izvorasul" spera sa readuca oamenilor acea curatenie sufleteasca cu care erau inzestrati strabunii nostri.


MANCARURI TRADITIONALE
A liuti inseamna in bulgara a iuti, iar liutica este mancarea traditionala a locului de unde vine Ana Trifan, pentru ca in satul sau traiesc laolalta romani si bulgari. Reteta e simpla: pe gratar se coc rosii si ardei. Se piseaza usturoiul bine, rosiile se curata de coaja si se piseaza si ele. Din ardei iuti copti se taie fasii, se amesteca, se adauga sare. Se mananca cu paine calda de test. Alte mancaruri din satul ei sunt ainia, mancare de cartofi, si picinina, o mancare din orez, multa ceapa prajita, condimente. Se pune intr-o tigaie un strat de cartofi sau de dovlecei, apoi se toarna compozitia, iar pe deasupra din nou un strat de cartofi sau dovlecei.

Si ca sa ne intoarcem la serbarea campeneasca de la care am plecat, putem spune ca astazi oamenii au gasit o alternativa in "iesirea la iarba verde". Pentru cei care au uitat, Radu Anton Roman aminteste ca formula "iesirea la iarba verde" defineste "un ritual religios ce are loc in ziua de Luni a celei de a doua saptamani de dupa Pasti, dupa Duminica Mare". Oamenii trebuie sa mearga la camp inverzit asa cum merg la biserica si sa petreaca pana seara tarziu. Indiferent de anotimp, fara a sarbatori neaparat vreun eveniment religios, romanii ies la iarba verde, iar gratarul, asa cum zicea Radu Anton Roman, "joaca un rol social exceptional".


Gratarul
Ingrediente: un kg ceafa sau fleica de porc (sunt cele mai bune de fript), o lingurita de piper macinat, o lingurita de cimbru macinat praf, o lingurita sau cata va place de sare (la sfarsit de tot!), o lingura de ulei
n) 2 brate voinicesti de bucati nu prea groase de fag uscat
n) 1 brat de copil nevinovat cu aschii si scandurele de brad uscat
n) ziare, chibrituri, un pic de motorina (eventual) (chiar daca folositi carbuni din comert, va trebuie totusi un brat de lemn de brad uscat, ca sa-i aprinda)
Preparare: Se taie carnea in felii de-un deget (da' nu degetel de domnisoara baletista, ci de om bine hranit). Se freaca feliile cu piper si cimbru, se ung cu ulei, se lasa in asteptare (merg si alte mirodenii la carne - rozmarin, busuioc, chimen, ienibahar, boia etc.; se mai poate pune o ora carnea la marinat, in vin alb cu felii de mar, apoi se scoate, se sterge bine, se unge cu ulei; se mai unge si cu zeama deasa de usturoi). Se pune gratarul metalic peste jarul inca palpaind, sa se incinga, la o palma deasupra vetrei. Se unge-sterge cu o carpa imbibata in untdelemn sau cu o bucata de slanina. Cand jarul nu mai palpaie deloc - si numai atunci - se asaza carnea pe gratar, cu un pic de distanta intre felii. Sa aveti pregatita la indemana o cana mare cu apa (o sa vedeti de ce!). Dupa un timp scurt - un minut-doua -, carnea incepe sa sfaraie si sa se coloreze pe partea dinspre foc. O intoarceti cand se desprinde usor (se zice "cand se-ntoarce singura"). Daca picura grasime pe jar - si sigur picura - se va aprinde cu flacara mare -, stingeti pe loc, stropind cu apa din cana. Daca o vreti in sange, cand s-a rumenit pe ambele parti, e numai buna (vitelul, spre pilda, numai se batjocoreste un pic, altfel se-ntareste). Daca o vreti patrunsa, ar trebui (la cat jar v-am zis sa faceti) fripta 10 minute pe o parte - 10 minute pe alta, intorcand-o tot timpul, pe jar bland, plecat spre spuza. Sa aveti la indemana o furculita lunga si o paleta, sa puteti umbla la carne. Mai puteti stropi carnea in timp ce se frige cu vin alb, cu bere sau cu zeama de usturoi, ca sa se parfumeze si sa ramana frageda. Se ia de pe foc. Abia acum se sareaza (si se si mananca!), nu uitati ca Feteasca Neagra de la Cotesti e o nestemata vranceana, invaluind lumea in raze purpurii si abur de prune uscate (la rece!), curgand, alunecand, inundandu-ne viata ca o seducatoare de minori si majori deopotriva.

● Reteta din "Povestile bucatariei romanesti", volumul VI, de Radu Anton Roman, reeditata de Jurnalul National