Retete ca din rai - fursecuri cu frisca si afine
Publicat pe 28.09.2010 la 13:29 Actualizat pe 28.09.2010 la 14:38
Una dintre cele mai interesante reprezentari ale vietii de dupa moarte are ca punct de plecare Scara catre Rai. Asa cum apare zugravita pe peretii exteriori ai Manastirii Sucevita, ea este reprezentata ca o scara cu 33 de trepte pe care urca crestinii catre Iisus, aflat deasupra ultimei trepte.
In urcusul lor, ingerii ii ajuta pe unii oameni sa urce mai repede, sprijinindu-i sa nu cada. Alti crestini sunt insa trasi in jos de duhurile rele, care se agata de hainele sarmanilor oameni si incearca sa-i prabuseasca in gura balaurului ce salasluieste in haul de dedesubt. Daca la intrarea in Iad se afla un personaj mitologic, ce starneste fiori, cum credeau romanii ca arata Raiul?
BUCATE CA DIN RAI
Ei bine, cea mai potrivita comparatie este urmatoarea: la fel de frumos precum e palatul lui Voda fata de coliba saracului. O gradina unde Dumnezeu a adus tot ce se afla mai frumos pe lume, un loc nesfarsit in care se ridica neinchipuit de stralucitoare casele tuturor sfintilor.
De asemenea, aici roadele nu se sfarsesc niciodata, asa ca nimeni nu duce lipsa de nimic. "Ici si acolo sunt mese intinse sub pomi ori pe iarba verde si toata lumea petrece, dar fara sa bea si sa manance ca la praznicele noastre, pana-si uita oamenii de ei." (M. Olinescu - "Mitologie romaneasca")
Crestinii isi inchipuiau ca in Rai mesele se umpleau cu bucate gustoase asa cum se fac in sate in zilele de sarbatoare, iar cele mai asteptate erau de fapt placintele cele dulci. Invartite cu mult unt si branza de oi, o placinta care necesita multa truda, caci trebuia aluatul strans, gatuit si apoi sucit. Mai puteau fi umplute cu mere, nuci sau dulceturi. Mai era apoi baclavaua sau "paclavaua".
Se lua faina alba ca neaua, din care se faceau foi ce se coceau pe o tipsie rotunda. La mesele de soi se coceau nu mai putin de 300 de foi care se ungeau, fiecare in parte, cu unt, migdale si zahar. Dupa ce se scoteau din cuptor, se stropeau cu sirop facut din flori, se taia in romburi si se pastra in cutii puse la adapost in camari. Se mai faceau placinte cu tocmagi (taitei), halva sau alivenci, dar si alte copturi cu varza sau carne.
Fursecuri cu frisca si afine
Ingrediente:
150 g faina de secara
150 g faina de grau
200 g unt
150 g zahar tos
o lingurita cu bicarbonat de sodiu
o lingurita cu pudra de scortisoara
un sfert de lingurita cu sare
jumatate de lingurita cu seminte de chimen
frisca
afine
Preparare: Intr-un bol se pun zaharul tos, bicarbonatul de sodiu, sarea, faina de grau si faina de secara. Se adauga jumatate din untul rece taiat cubulete si se framanta cu degetele pana devine ca un pesmet. Se adauga restul de unt moale, pudra de scortisoara, semintele de chimen si se framanta pana se obtine un aluat tare, nelipicios. Daca se faramiteaza, se adauga putina apa si se continua framantarea.
Se infasoara in folie alimentara si se introduce la rece minimum 30 de minute. Se intinde intr-o foaie potrivit de groasa, se taie flori cu o forma pentru biscuiti, se asaza pe o tava tapetata cu hartie de copt si se coc la foc mediu 20 de minute. Cand s-au racit, se decoreaza cu aveline de frisca si cu afine. (Reteta redactata de Alina-Ramona Anghel).
Citeste si Jurnalul National
Foto: farmgirlfare.com
