SARMIZEGETUSA REGIA - CASA REGILOR DACI

Cea mai veche constructie, dintre cele 6 intrate in Patrimoniul UNESCO, este Sarmizegetusa Regia. A fost capitala dacica preromana, alcatuita dintr-un complex de sanctuare, la altitudinea de 1200 de metri, in Muntii Orastiei.

Se presupune ca a fost construita in secolele III-II i. Hr., dar sunt si specialisti care afirma ca a fost construita chiar cu 600 de ani mai devreme, iar una dintre explicatii ar fi faptul ca Marele Sanctuar Circular din interiorul complexului seamana izbitor cu cel de la Stonehenge.

Daca stam sa ne gandim ca la acea data, in epoca fierului, dacii cunosteau paradigmele culturale ale tracilor sudici, ilirilor, celtilor (inauntrul arcului carpatic) si mai cu seama ale grecilor si romanilor, nu ar trebui sa ne surprinda supozitia ca Stonehenge si Marele Sanctuar par a fi facute dupa schita aceluiasi arhitect.

Un alt lucru foarte intersant la aceste sanctuare este si modul lor de folosire. Se pare ca ele erau utilizate pentru masurare timpului, un fel de templu-calendar, asemanator celui maias. In urma cerecetarilor sI a calculelor, s-a descoperit ca dacii aveau un calendar bazat pe cicluri de 13 ani, anul dacic avñd 47 de saptamani. Anii dacici nu aveau un numar fix de zile.

Datorita rotirii continue, a faptului ca fiecare an are 47 de saptamani si a doua saptamani de exceptie (care aveau 7 si, respectiv 6 zile, fata de numarul obisnuit de 8 zile), numarul de zile dintr-un an varia intre 364 sI 367 de zile. Anul era impartit in trei trimestre de 13, 21 si din nou 13 saptamani.

Trimestrul de 21 de saptamani corespunde "perioadei vegetative" a vitei-de-vie si a altor cateva culturi, perioada ce probabil constituia o durata distincta din an, mai ales pentru un popor de agricultori si pastori.Interesant este faptul ca anul dacic incepea mereu in prima zi a unei saptamani si se termina mereu in ultima, iar eroarea acestui calendar era de o zi la 8840 de ani!

ULPIA TRAIANA SARMIZEGETUSA

Capitala Daciei a atins apogeul sub Decebal, regele dac infrant de Imperiul Roman in timpul domniei de imparatul Traian. Dupa infrangerea dacilor, cuceritorii au stabilit o garnizoana militara acolo si au inceput sa darame cetatea. Noua capitala romana, Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa a fost construita la o distanta de 40 km de Sarmizegetusa Regia.

Pentru ca noua capitala sa fie perceputa ca o continuare a celei dacice, denumirea de Sarmizegetusa s-a pastrat si in denumirea noii cetati. Ulpia Traiana ne dezvaluie imaginea unui oras roman, la fel ca multe altele, cu forul, palatul augustalilor, thermele, amfiteatrul, edificii publice si particulare.

In 1982 a fost inaugurat un muzeu unde se afla expuse obiecte de argint si bronz, ceramica, statuii ale zeilor romani, monede, pietre de mormant, medalione, mozaicuri, fibule si altele care ne indroduct direct in viata daco-romanilor de secol II.

CETATI DE APARARE

Dintre numeroasele cetati si fortificatii intalnite in Muntii Orastiei, cu scopul de a impiedica cotropitorii de a ajunge la capitala statului dac, cinci au fost sI ele incluse in Patrimoniul Mondial UNESCO. Este vorba despre cetatile Costesti- Cetatuie, Blidaru, Piatra Rosie, Banita si Capalna.

La Costesti, pe un deal numit "Cetatuia", se afla una dintre cele mai insemnate cetati dacice din ultimele doua secole de dinaintea cuceririi romane. Fortificatia avea o inaltime de peste doi metri care proteja partea superioara a dealului, platoul sI terasele.

In partea de sud-vest, fortificatia era dublata de un zid masiv, prevazut cu turnuri si un zid de aparare speific dacilor numit murus dacicus. In partea de nord se gaseau si doua turnuri de paza, iar in partea de est inca unul.

Cetatea de la Costesti a fost resedinta unora dintre regii geto-daci si apoi a constituit principalul avanpost al capitalei dacice Sarmizegetusa. Distrusa in timpul primului razboi daco-roman, cetatea este grabnic refacuta si abandonata in anul 106, o data cu cucerirea Daciei de catre romani, ruinele ei servind drept cariera de piatra pentru construirea caselor din zona.

Tot la Costesti se afla si cetatea Blidaru. Considerata cea mai puternica fortificatie a sistemului defensiv din Muntii Orastiei, cetatea este singura care nu a putut fi cucerita de catre romani, aparatorii saI predñdu-se din cauza epuizarii resurselor. Pe langa cetate, pe dealul Blidaru au fost descoperite ramasite a numeroase turnuri izolate care vegheau vaile masivului.

Avand un scop pur militar, cetatea Blidaru avea cele mai multe fortificatii: varful dealului a fost escavat pentru a se obtine suprafata neteda din interior, la colturi au fost ridicate turnuri patrulatere si un turn izolat la sud-vest, precum si renumitele "murus dacicus". A fost apoi construita o alta parte a complexului, de forma unui trapez neregulat.

Cetatea Piatra Rosie controla accesul spre capitala dinspre Valea Streiului. Aflata la o altitudine mai mare decat cetatea Blidaru, cetatea de la Piatra Rosie avea un drum de acces flancat de trei turnuri de paza sI cinci turnuri interioare. In interiorul incintei s-au gasit urme ale unui sanctuar, ale unei cisterne cu apa si ale mai multor locuinte.

La Banita, cetatea construita cu murus dacicus si trei terase amenajate special cu ziduri de piatra era ascunsa ingenios in munte, menita sa apere capitala. Printre descoperirile facute la Banita se numara: ceramica dacica de diferite tipuri, unelte de fier, fibule de metal, varfuri de sagetI, bratari de argint, greutati pentru razboiul de tesut, prasnele de lut, pietre de rasnita, tipare de lut pentru turnat obiecte de metal si multe altele.

Cu o buna pozitie strategica si dominand valea Sebesului, cetatea Capalna era alcatuita din trei terase sI avand un platou de forma ovala, a servit, pana la cucerire romana, drept resedinta unui nobil dac si avea un caracter vadit militar.

In ciuda valorii lor inestimabile, aceste vestigii nu sunt indeajuns exploatate in scop turistic. O mai buna prezentare a lor si a rutelor care conduc la ele, cu pornire din principalele orase ale judetelor dimprejur ar putea sa permita includerea lor intr-un circuit turistic coerent, ceea ce, de altfel, merita cu prisosinta.

citeste Jurnalul National

foto: militaryphotos.net