Crăciunul a fost mult timp interzis în China, la fel ca orice avea legătură cu creștinismul și sărbătoarea reprezintă o contradicție fascinantă: o afacere înfloritoare și un eveniment extrem de popular în acest stat comunist și nereligios. Tradiția Crăciunului este destul de recentă aici, dar ca și alte obiceiuri internaționale pe care China le-a asimilat și le-a transformat în ceva național, Crăciunul și-a dezvoltat și el propriile caracteristici chineze.

Crăciunul este sărbatorit ca un fel de Ziua Îndragostiților. Este o ocazie buna de a petrece timpul cu prietenii, nu cu familia, așa cum se practică în alte țări. Modalități tradiționale de a petrece Crăciunul sunt de a vedea un film, a merge la karaoke sau la cumpărături. Seara de Ajun este ziua în care se fac cele mai multe cumpărături din tot anul. Cuplurile tinere se folosesc de ocazie pentru a petrece o zi romantică împreună.

Chinezii creștini încă suportă restricții în ceea ce privește sarbătorirea Crăciunului. Un număr mare de chinezi ce trăiesc la orașe sărbatoresc o variantă comercializată și sterilă a Crăciunului, iar cei 5 la sută de creștini au parte de un tratament mai aspru. Practicile religioase sunt strict reglementate de către guven. Colindele sunt oficial interzise, dar de cele mai multe ori tolerate. Același lucru se întâmplă și în cazul bisericilor organizate în locuințe private. Când guvernul a devenit mai permisiv față de sărbătorirea unei variante comerciale a Crăciunului în 1990, ceea ce a urmat a fost un proces destul de interesant: cu cât sărbătoarea devine mai populară, devine tot mai puțin creștină.