Obiceiuri şi tradiţii la români: Ignatul Porcilor- o practică din cele mai vechi timpuri şi până în prezent!
Publicat pe 08.12.2016 la 09:58 Actualizat pe 08.12.2016 la 14:57
O traditie veche la care romanii nu renunta!
Perioada Crăciunului aduce cu sine tradiţii ancestrale, iar una dintre acestea o reprezintă "Ignatul porcilor", care se desfăşoară pe 20 decembrie.
Atunci, cei mai mulţi români, mai ales din mediul rural, sacrifică porcii după vechiul ritual. Carnea lui este preparată tradiţional pentru ca masa de Crăciun să fie îmbelşugată, iar bunătăţile să ajungă până la Sfântul Ion, sărbătorit pe 7 ianuarie.
Ritualul sacrificării porcului în preajma sărbătorilor Crăciunului amintește de jertfele de animale practicate de popoarele vechi (egipteni, greci, romani) în perioadele de trecere de la un an sau anotimp la altul. În credința vechilor daci, porcul era sacrificat ca simbol al divinității întunericului, care slăbea puterea Soarelui în cea mai scurtă zi a anului, la solstițiul de iarnă. Pentru a veni în ajutorul Soarelui, oamenii sacrificau porci. După aceea, ziua începea să crească și Crăciunul devenea o sărbătoare a luminii și a vieții.
Folcloristul Petru Caraman consideră că obiceiul tăierii porcului din ziua de Ignat își află rădăcinile în tradițiile antichității romane. Lumea romană practica acest sacrificiu la Saturnalii, între 17 și 30 decembrie, consacrându-l lui Saturn, la origine zeu al semănăturilor. Porcul însuși era socotit ca întruchipare a acestei divinități, a cărei moarte și reînviere se consumă la cumpăna dintre ani. Este însă vorba de un transfer al obiceiului, de la data la care se celebra inițial Anul Nou în lumea romană, începutul primăverii, al semănatului, la sărbătorile ce precedau Calendele lui Janus, adică la Saturnalii.
În desfășurarea sacrificării porcului se respectau anumite condiții de timp și spațiu. Sacrificarea nu poate fi începută înainte de ivirea zorilor și nici nu poate depăși apusul soarelui. Trebuie să aibă loc pe lumină, întrucât numai lumina poate ține la distanță, prin puterea ei arzătoare, spiritele malefice, ce-ar încerca să anuleze virtuțile sacrificiului. Totodată, locul ales pentru tăierea porcului este supus unui ritual de purificare, fiind tămâiat și stropit cu apă sfințită sau cu apă neîncepută, pentru a îndepărta duhurile necurate.
Astăzi, tăierea porcului este văzut mai mult ca un bun prilej de reuniune a familială, iar pentru copii este un prilej de veselie și joacă. Încă de seara, oamenii pregătesc câteva cuțite bine ascuțite, o butelie de gaz sau paie — pentru pârlit, vasele în care vor pune carne, slănină și șoric.
Citeşte mai departe AICI!