Sfinții Apostoli Petru și Pavel. Care sunt cele mai cunoscute tradiții și superstiții
Publicat pe 29.06.2016 la 09:58 Actualizat pe 29.06.2016 la 10:12
Pe 29 iunie, creștinii ortodcoși îi serbează pe Sfinții Apostoli Petru și Pavel. În popor, sărbătoarea mai este numită și Sânpetru de vară, care aduce cu sine o serie de superstiții și tradiții.
news.ro
Pe 29 iunie, creștinii ortodcoși îi serbează pe Sfinții Apostoli Petru și Pavel. În popor, sărbătoarea mai este numită și Sânpetru de vară, care aduce cu sine o serie de superstiții și tradiții.
Sfântul Apostol Petru - fiul lui Iona şi fratele Apostolului Andrei, s-a născut in Betsaida Galileei. Numele său iudeu era Simon, însă Hristos îl va numi Chifa (piatră). După o pescuire minunată pe lacul Ghenizaret, este chemat să devină pescar de oameni. Mărturiseşte în numele apostolior dumnezeirea lui Hristos, dar se şi leapadă de Hristos când El este prins spre a fi răstignit.
După Înălţarea Domnului, Petru ia cuvantul în adunarea ucenicilor şi aleg ca apostol pe Matia în locul lui Iuda. În ziua Cincizecimii, după predica Sfântului Apostol Petru, se botează trei mii de persoane.
Sfântul Apostol Petru a propovăduit în Ierusalim, Iudeea, Samaria, Asia Mică până în Babilon şi în ultima parte a vieţii, la Roma. Sfântul Petru a murit răstignit pe cruce, cu capul în jos, în anul 67, pe 29 iunie.
Sfântul Apostol Pavel era originar din Tarsul Ciliciei, din neamul Veniamin. Sfântul Pavel a fost elevul învăţatului Gamaliel. Pavel locuia în Tars şi lupta împotriva creştinilor.
Sfântul Apostol Pavel a participat la uciderea arhidiaconului Ştefan. Pe calea Damascului i se arată Hristos într-o lumină orbitoare şi îl mustră: "Saule, Saule de ce mă prigoneşti?”. Se converteşte şi primeşte botezul de la Anania, episcopul Damascului. Sfântul Apostol Pavel a pornit în trei mari călătorii misionare şi a scris 14 epistole care se găsesc în Sfânta Scriptură. A fost decapitat din porunca împăratului Nero, în anul 67.
Din cauza faptului ca Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel au fost în temniţă pentru că L-au mărturisit pe Hristos ca Fiu al lui Dumnezeu, au devenit ocrotitori ai sistemului penitenciar din România. Ei sunt ocrotitori ai celor lipsiti de libertate şi din cauza faptului că cei ajunşi în penitenciare sunt persoane care au greşit faţă de Dumnezeu, precum au gresit şi ei: Petru S-a lepădat de Hristos, iar Pavel i-a prigonit pe creştini.
Tradiţia populară spune că în această zi apar licuricii, care îi ghidează pe cei ce se rătăcesc în păduri sau în munţi. Aceştia ar fi, de fapt, scântei ale biciului Sfântului Petru.
De Sfinţii Apostoli Petru si Pavel se dă de pomană pentru cei morţi. Femeile trebuie să ofere vecinilor şi săracilor mâncare gătită, dar şi vase de lut pline cu apă. În acest fel, morţii nu vor flămânzi şi nici nu vor înseta pe tărâmul celălalt. Oamenii nu au voie să muncească, nici la câmp şi nici în gospodărie. În ziua prăznuirii celor doi sfinţi nu se spală, nu se aruncă gunoiul din casă şi nu se toarce. Oamenii trebuie să meargă la biserică.
În această zi nu se scutură merii, pentru ca ogoarele să fie protejate de grindină. Femeile nu au voie să mănânce mere până în ziua de Sfântul Ilie dacă vor să fie sănătoase, se mai spune în popor.
“Din respect pentru rudele din familie, trecute la viaţa veşnică, prin tradiţie, fetele şi femeile tinere nu au voie să mănânce mere până în ziua praznicului, pentru a nu-i supăra pe cei trecuţi de ultimul hotar al vieţii.
După această zi, tinerele fete au voie să mănânce mere; în schimb, vârstnicele din familie „au dezlegare” la mere abia la sărbătoarea Sfântului Ilie”, explică părintele Eugen Ramon Ilie, paroh la biserica Sfinţii Împăraţi "Constantin şi Elena" din Călăraşi.
Despre cuci se spune că se transformă în şoimi în această zi, ei revenind la forma lor originală în ziua Bunei Vestiri. De asemenea dacă va tuna sau va fulgera în această zi de sărbătoare, nucile şi alunele nu vor avea miez sau vor fi viermănoase.
