“Unii cred ca este ciudat ca fac asemenea pregatiri inainte sa intalnesc mirele, insa mai bine sa fiu pregatita. Nu vreau sa ratez ori sa intarzii nunta din cauza banilor.”
Clare a inceput sa-si planifice nunta de acum patru ani, cand si-a gasit rochia visurilor sale in vitrina unui magazin. Iar lipsa unui iubit nu a descurajat-o deloc.

“La inceput mi-a fost teama ca cei din magazin vor remarca lipsa inelului de logodna de pe degetul meu. Cand vanzatoarea m-a intrebat care este data nuntii, am mintit spunand ca peste sapte luni. M-a condus in cabina de proba si m-a ajutat sa ma imbrac. M-am simtit prost la inceput, insa vazandu-ma in oglinda, nu mi-a mai pasat daca aveam sau nu mire. Rochia era perfecta si mi se potrivea manusa. Trebuia sa o am.”
Dupa ce am aranjat sa o ridic de la magazin, o saptamana mai tarziu, Clare a uimit personalul care se intreba cum de am putut da 1.700 de lire. Era o extravaganta.

„Aveam banii cash – economisisem timp de trei ani. Fara iubit, lasata de logodnic, am economisit desi ar fi trebuit sa cheltui.”
Lucreaza de la 20 de ani la o firma organizatoare de evenimente si este obisnuita sa vorbeasca la telefon cu mirese stresate ce izbucnesc in lacrimi doar pentru ca nu-si gasesc rochia perfecta. Claire era sigura ca daca nu cumpara rochia, va regreta. A mers deci la banca si a retras banii.

Prietenii si familia au fost socati: „Cea mai buna prietena a mea mi-a spus ca nu sunt in toate mintile. Era socata de suma. Nici mama nu a fost incantata si m-a intrebat: Cum stii ca te vei casatori? Pana la urma a fost de acord sa tina rochia in garderoba sa. Am decis sa nu-i spunem tatei caci nu s-ar fi bucurat ca imi cheltui economiile.”
Viata a decurs in mod normal, insa nu a durat mult pana cand fanteziile lui Clare in legatura cu nunta au inceput sa creasca. In 2010 a decis ca un evantai vechi, mostenire de familie, se potrivea perfect cu rochia. Apoi si-a cumparat pantofii.

„Odata ce ai cheltuit 1.700 de dolari pe rochia visurilor tale, vrei sa te asiguri ca ai si pantofii potriviti.
Am gasit timp sa imi planific nunta intr-un mod relaxat. Am fost intotdeauna foarte organizata, iar obsesia mea in legatura cu Ziua cea Mare m-a facut fiu optimista si sa sper ca intr-o zi voi intalni barbatul visurilor mele.”
A inceput sa se intalneasca cu Rob. „Sunt suficient de desteapta sa imi dau seama ca barbatii se simt presati si nu am de gand sa-mi sperii iubitul. Probabil ca ar fi fugit o mila daca ar fi aflat ca eram ocupata cu organizarea receptiei si a rochiilor domnisoarelor de onoare.” Prietenii ma intrebau una-alta despre nunta, insa nu am permis ca Rob sa afle secretul. Dupa 10 luni ne-am despartit.

Trei luni mai tarziu, Clare se intalnea cu Adam. Intre iesirile la cinema si plimbarile pe plaja, era ocupata cu alegerea marturiilor. Cand si aceasta relatie s-a incheiat, nu stia ce scenariu va urma.
Acum este singura de doi ani, insa il cauta in continuare de Domnul Perfect: inalt, brunet, frumos si cu simtul umorului: „Ar fi ideal sa ma casatoresc la 30 de ani, iar cand voi stabili data, voi avea totul gata. Nu caut inelul de logodna. Il las pe el sa il aleaga.”

„Prietenii ma tachineaza, insa vor deveni invidioasi cand se vor logodi si vor realiza cat de mult costa o nunta. Daca voi gasi barbatul visurilor si el nu va dori sa se casatoreasca, aceasta va fi o problema. Vom avea o discutie serioasa. Nu este vorba despre Ziua cea Mare, ci despre ceea ce reprezinta casatoria. Este vorba despre angajament, despre persoana iubita si despre intemeierea unei familii.

Da, este ceva neobisnuit sa fiu atat de pregatita, insa majoritatea femeilor singure au o idee clara despre cum vor sa fie nunta lor, fie ca recunosc sau nu. Nu sunt singura care viseaza o nunta ca in povesti. Este gresit sa vreau si un final fericit?”