Dintii definitivi inlocuiesc treptat dintii temporari si sunt in numar de 32. In afara de dintii enumerati in dentitia temporara, in dentitia definitiva intalnim si doi premolari, situati intre canin si molarii definitivi.

Atentie! Perioadele de eruptie pot varia, dintii pot aparea fie mai repede (eruptie precoce), fie mai lent (eruptie tardiva), situatii in care este indicat un consult de specialitate, la medicul pedodont.

Vitamine si minerale

Este foarte importanta asigurarea unui aport corect de vitamine si minerale inca din viata intrauterina si pana la finalizarea formarii dintilor. Intrucat dintii se formeaza incepand dinspre coroana (coroana este acea portiune a dintelui care se poate observa in cavitatea bucala) inspre radacina, orice perturbare asupra procesului de mineralizare va determina aparitia, la nivelul coroanei, a unor zone de hipomineralizare (hipocalcifiere).

Aceste zone vor constitui locuri cu o predispozitie crescuta spre dezvoltarea cariilor. Gravitatea acestor distrofii depinde in mod direct de momentul aparitiei tulburarilor, in perioada de formarea a dintelui (cu cat mai precoce, cu atat mai grav).

Dintre mineralele importante in formarea corecta a dintilor amintim calciul si fosforul (de asemenea, importante pentru dezvoltarea corecta a oaselor), oligoelemente, precum bor, molibden, fluor. Fructele si legumele, precum ciresele, merele, strugurii, salata, fasolea si nucile, sunt bune furnizoare de bor, pe cand molibdenul se gaseste in: legumele verzi, fasole, mazare, salata verde, telina, cereale integrale, hrisca, germeni de grau, ovaz, linte, orz, naut, seminte de floarea-soarelui, lapte si produse lactate, ficat si carne.

Vitaminele cu rol important in dezvoltarea armonioasa a dintilor sunt vitamina A, C si mai ales vitamina D, care este indispensabila unei mineralizari normale a smaltului.

Alimentatie naturala vs alimentatie artificiala

Din diferite motive, tot mai multe mame recurg la alimentatia artificiala, cu biberonul, privand nou-nascutul de elementele nutritive existente in laptele matern, dar si de avantajele procesului alaptatului in sine. In cazul alimentatiei cu biberonul, laptele curge singur, prin greutatea lui, nemaifiind necesare contractiile musculare ale bebelusului.

De asemenea, nefiind nevoie de acea presiune orala, care ar trebui sa aspire laptele (obtinuta prin infundarea si umflarea obrajilor), muschii faciali se vor dezvolta insuficient, cu o forta de contractie scazuta. Aerofagia (ingestia unei cantitati mari de aer) este un fenomen prezent in cazul copiilor alimentati artificial.

Dintre avantajele alaptatului amintim: asi­gura cresterea si dezvoltarea armonioasa a intre­gului aparat dento-maxilar (oasele maxilare si dintii), so­licita muschii fetei, iar prin efortul muscular depus in timpul suptului se induce un somn linistit. Se­cretia salivara este asigurata in mod natural, fapt favorabil pentru realizarea optima a digestiei.

Obiceiuri vicioase

Obiceiurile vicioase sunt acele gesturi/actiuni pe care copilul dumneavoastra le poate deprinde inca din prima copilarie, gesturi ce sunt normale pana la o anumita varsta, dar care devin factori ce predispun spre aparitia unor anomalii de dezvoltare.

De exemplu, printre primele gesturi pe care le invata nou-nascutul este deglutitia (functia prin care se asigura trecerea bolului alimentar din ca­vitatea bucala pana in stomac, inghitire). "Deglutitia infantila" se caracterizeaza prin interpu­nerea limbii intre cele doua arcade in timpul inghitirii si este specifica, fireasca perioadei in care copilul este hranit doar cu hrana lichida (lapte).

Odata incheiata aceasta perioada, in jurul varstei de 6 luni, acest tip de deglutitie ar trebui sa fie inlocuita treptat de deglutitia de tip adult, in care limba nu mai este interpusa intre dinti. Daca aceasta tranzitie nu se produce in primii ani de viata ai copilului, deglutitia infantila devine un obicei vicios si ne putem astepta la aparitia tulburarilor de dezvoltare.

Alte obiceiuri vicioase intalnite frecvent la copii: respiratia orala (copilul respira predominant pe gura), interpunerea buzei inferioare intre dinti, roaderea unghiilor sau a altor obiecte: pixuri, cre­ioane etc). Este indicat sa va prezentati cu copilul la medicul specialist de indata ce observati in­su­si­rea unuia dintre obiceiurile enumerate mai sus.

CU DEGETUL IN GURA. Un obicei vicios frecvent intalnit la copii este "sugerea policelui" (degetului mare). Pana la varsta de 3-4 ani, acest obicei nu va produce anomalii, este considerat normal (se realizeaza chiar si in viata intrauterina). Dar dupa varsta de 4 ani, mentinerea acestui obicei va duce cu siguranta la aparitia unor dezechilibre atat musculare, cat si de ocluzie (muscatura). Sugerea policelui este un obicei vicios intalnit mai ales la copii hraniti cu biberonul.

Doctor Madalina Trofin
Medic Dentist - Specialist Pedodont
Velvet Dental Clinics

Citeste si Jurnalul National!

Foto: thebraceplaceblog.com