Martorii lui Iehova

Iehova este unul dintre numele atribuite lui Dumnezeu, revelat lui Moise in Exod. Iehovistii se considera unicii detinatori ai adevarului in lume, iar ideea de baza pe care se cladeste religia lor este intemeierea imparatiei de 1.000 de ani, guvernata de cei 144.000 mentionati in cartea Apocalipsei.

Initiatorul miscarii este Charles Taze Russel, nascut la Pittsburg in 1852. Religia calvinista in care fusese educat ii provoaca mai multe intrebari, asa ca incepe sa caute propriile raspunsuri in Biblie. Derutat de multimea religiilor si nestiind care este cea adevarata, abandoneaza pentru un timp studiul.

Revine in tema dupa ascultarea unei predici adventiste rostite de Jonas Wendell,care spune auditoriului ca Iadul nu exista.Ii vine ideea de a pune bazele unei noi grupari care exclude invatatura apostolilor sau importanta martirilor. Ajuns pastor si inzestrat cu un talent oratoric genial, Russel tine mii de predici publicate in ziarele vremii.

Scrie numeroase carti si brosuri si fondeaza ziarul "Turnul de veghe”,care apare si astazi. Invatatura lui principala consta in avertismentul ca sfarsitul lumii este aproape, iar printre cei sortiti nimicirii se afla chiar clerul catolic, in frunte cu Papa. Iehovistii nu cred in nemurirea sufletului, purgatoriu sau iad. Crucea este eliminata, la fel si cultul sfintilor. Conducerea gruparii este considerata infailibila, adica nu poate gresi in decizii.

Din randurile Martorilor lui Iehova s-a desprins si gruparea "Prietenii omului”, fondata de Alexandre Freztag (870-1947), a carui misiune declarata este de a instaura paradisul pamantesc. Datorita intensei activitati misionare, numarul adeptilor creste de la an la an, ajungand la aproximativ 5 milioane in intreaga lume.

Adventistii de ziua a saptea

Isi iau numele de la cuvantul latinesc adventus-venire, deoarece preocuparea principala a lor este stabilirea datei exacte a revenirii lui Iisus Hristos care va intemeia impreuna cu cei drepti "Imparatia celor o mie de ani" pe pamant. Initiatorul gruparii este fermierul William Miller, nascut in 1782, care provine dintr-o familie baptista.

Razboiul anglo-american (1812-1816) ii indreapta gandurile spre studiul Bibliei. Asa se naste o noua grupare religioasa, numita adventista. Miller proclama ziua de sambata ca zi de sarbatoare inchinata Domnului si adopta reguli din Vechiul Testament referitoare la mancarurile curate si necurate.

De asemenea, botezul se face doar atunci cand poti decide singur. Doctrina miscarii este aproape identica cu doctrina bisericilor reformate, bazandu-se strict pe principiile biblice. In cadrul cultului nu se cinstesc icoane sau moaste si nici nu se face semnul crucii. Credinta lui Miller este continuata de Ellen White, nascuta la 26 noiembrie 1827, catalogata drept un profet de valoare, ale carei descoperiri sunt considerate de origine divina. Numeroasele ei carti au fost traduse in peste 100 de limbi.

Biserica Lui Iisus Cristos a sfintilor ultimelor zile - mormonii

La baza intemeierii bisericii sta viziunea lui Joseph Smith, un tanar metodist de numai 18 ani. Derutat de atatea religii, acesta vrea sa stie care este cea adevarata. El povesteste ca, in timp ce se afla la rugaciune, o lumina i-a aparut in camera, apoi o persoana cereasca, imbracata in alb stralucitor, l-a strigat pe nume.

Persoana i-a spus ca este un mesager al cerului si ca poarta numele de Moroni. Acesta i-a dezvaluit ascunzatoarea unei carti, scrisa pe placi de aur, cu valoare de evanghelie si cele doua pietre sfinte: urim si tumim, folosite de preoti in comunicarea cu Dumnezeu.

In septembrie 1827, documentul a fost scos la lumina si astazi se numeste "Cartea lui Mormon”.

Botezul se face dupa un ritual specific, prin scufundare, si este ceremoniat de cativa credinciosi care au si calitatea de preoti. Inainte de botez, aspirantul se spovedeste. Impartasania se face la fiecare adunare cu apa si paine. In cadrul adunarilor, se citeste din Biblie sau Cartea lui Mormon, iar predica este tinuta de cate un credincios randuit sa sustina o tema. In prezent, mormonii au peste 8 milioane de adepti.

Penticostalii

Cultul apare la inceputul secolului XX in tarile anglo-saxone si face parte din categoria protestanta. Initiatorul ei este predicatorul baptist Carol Parham, care a afirmat ca la 13 ianuarie 1911 Duhul Sfant s-ar fi pogorat asupra a 13 persoane.

Punctul central al invataturii lor este botezul cu Duhul Sfant si cu foc ce face posibila vorbirea in limbi. Invataturile lor cuprind cei o mie de ani de pace. Botezul cu apa, dar si cel cu cu Duhul Sfant, rugaciune si post fara de care darul duhului nu se primeste, cel care boteaza trebuie sa aiba deja darul vorbirii, slujbele se tin doar de catre predicatori, proroci si prezbiteri alesi de biserica si sfintiti ca preoti prin punerea mainilor, iar pacatosii eliminati din adunare nu mai pot fi reprimiti.

Baptistii

Numele gruparii vine de la invatatura lor despre botez (bapto-a afunda), pe care insa nu-l considera curatitor de pacate. Acesta trebuie aplicat doar adultilor. Sunt urmasi ai anabaptistilor lui Thomas Munzer din Germania anilor 1533. Intemeietorul baptismului este englezul John Smith. In adunarile crestinilor baptisti se fac rugaciuni, se canta cantece religioase, se tin predici, au loc spectacole de teatru si concerte pe teme religioase. Se practica Cina Domnului, constand in paine si vin, insa majoritatea invataturilor sunt de origine protestanta. Nu cinstesc icoanele, crucea, ori moastele.

Specificul cultului baptist este acela ca ei cred in libertatea sufletului, adica toti credinciosii pot sa fie preoti capabili sa-si asume responsabilitatea in fata lui Dumnezeu fara vreun intermediar si pot interpreta si aplica Biblia dupa calauzirea personala data direct de Duhul Sfant. Biserica se afla sub directa autoritate a lui Iisus Hristos, care trebuie separata de stat.

Respecta doar 3 sarbatori: Craciunul, Pastele si Pogorarea Duhului Sfant (Rusaliile).