Nu de putine ori, copiii erau ca si in proprietatea adultilor pana in momentul in care se casatoreau, iar fetele mai ales doar treceau de sub tutela tatalui, sub cea a sotului. Tot adultii erau cei care faceau majoritatea alegerilor pentru ei, copiii cerandu-le permisiunea in orice lucru.

In timp, rolurile s-au cam inversat. Copilul modern pare sa dicteze intr-o mai mare sau mica masura viata si programul adultului, iar de multe ori alegerile parintilor graviteaza in jurul nevoilor celui mic. Pe principiul ca el trebuie sa se joace, sa se bucure de copilarie, apoi sa invete bine, multi parinti ii ofera libertate multa, necerandu-i ajutorul la lucrurile mici, cum ar fi sa isi faca singur curat in camera, considerand ca va avea timp mai incolo sa invete aceste lucruri.

Insa micile responsabilitati se pot impleti foarte bine cu jocul. Trebuie gasita o modalitate distractiva prin care impaturirea unor haine sau ajutorul pe care il ofera la bucatarie sau curatenia casei sa se realizeze intr-un mod in care sa fie ceva placut, amuzant, nicidecum o corvoada. Copiii sunt intr-adevar o bucurie de nedescris in viata parintilor sai, insa dragostea fata de cei mici nu inseamna doar a-i ocroti si a le satisface toate nevoile, ci si de a-i pregati cate putin pentru viata.

Daca rolul de parinte pare mai dificil acum, este si din cauza presiunii sociale de a fi perfect, de a le avea pe toate, de a reusi sa jonglezi intre viata de familie si cariera, dar si de numeroasele pareri ce tin de cresterea unui copil. Este bine ca parintii sa isi urmeze si instinctul in ceea ce priveste lucrurile pe care cred ca ar trebui sau nu sa le faca si vor descoperi ca isi vor da seama de multe ori si singuri care este solutia.

Vezi si Antena 1

foto: momscoffeetime.com