Potrivit specialistilor de la Universitatea Cornell din Illinois, volumul de alimente pe care il mancam la o masa depinde atat de factori care tin de actul de a manca (socializare, distragerea atentiei de la masa), cat si de factori care tin de hrana in sine (mod de prezentare, marimea farfuriilor).

Bunaoara, mie mi s-a intamplat odata sa nu fiu atenta la ce mananc. Am inceput sa mestec si mi-am dat seama ca nu identific gustul si am avut chiar un sentiment de confuzie. Mi-a trebuit aproape un minut sa-mi dau seama ca mancam o... rosie. Lipsa de atentie impiedicase creierul sa„isi stranga informatiile” din timp, pentru a putea apoi sa identifice instantaneu gustul.

Faptul ca organismul nu are nevoie doar de alimente pentru a functiona normal a fost descoperit si de nutritionistii de la NASA, care au incercat sa creeze pentru astronauti un aliment complet. Bautura obtinuta– care continea toti nutrientii necesari unui om – a fost testata la sol timp de o saptamana. Rezultatele experimentului nu au fost deloc cele asteptate: unii astronauti au avut probleme digestive, dureri de cap, altii s-au simtit slabiti sau au prins virusi de raceala pe care nu ii mai avusesera vreodata.

Toxinele din minte

Asa cum exista alimente toxice, exista si ganduri toxice, nu mai putin periculoase pentru sanatate. Poate ai gandit, poate ai auzit de multe ori in jurul tau ca „grasimile nu sunt bune, maingrasa”, „mancarea este inamicul meu”, „mancarea maingrasa”, „daca mananc in acest fel, voi fi fericita, voi arata perfect”, „dieta mea trebuie sa fie perfecta”, „daca as pierde X kilograme, as fi fericita” etc. Acestea sunt presupuneri incorecte care, din nefericire, controleaza si dirijeaza viata multor oameni. Sunt, de fapt, credinte nutritionale toxice, care trebuie descoperite si combatute, intrucat au o putere nebanuita nu doar asupra dietei, ci si asupra sanatatii fizice si psihice in general.

„Grasimea este rea”

Multi oameni isi ghideaza dieta dupa aceasta asertiune – preluata din mass-media sau din familie –, in dorinta de a slabi si de a se proteja de boli. Ei aleg, asadar, diete sarace in grasimi (cu iaurt degresat, salate cu dressinguri fara grasimi, carne slaba, de exemplu) si priveaza corpul de acest macronutrient vital care este grasimea. Vor fi in scurt timp uimiti de apetitul mare pe care il vor avea si de poftele, de altfel firesti, pentru mancarurile cu grasimi.

In realitate, exista„grasimi bune”, necesare organismului, si grasimi rele.Argumentele stiintifice in discutia despre „grasimile bune” (cele din seminte, alune, avocado, ulei de masline, oua, peste, carne si produse organice de calitate) par sa castige teren din ce in ce mai mult: un studiu facut in Grecia, publicat anul trecut, a pus in evidenta faptul ca oamenii in varsta care mananca mult peste au rate mai mici de depresie.

Este adevarat insa ca exista si grasimi nocive – cum ar fi cele sintetice sau uleiurile hidrogenate din mancarea tip junk food (gogosi, chipsuri, burgeri, cartofi prajiti, sucuri acidulate – in general, preparate care au doar gust, farasaofere organismului substante nutritive). Dar sa-ti conduci viata dupa afirmatia „grasimile sunt rele” este gresit, te impiedica sa-ti atingi scopul – acela de a slabi – si, mai grav, te poate imbolnavi.

Citeste si GoodFood!

sursa foto: livestrong.com