O ipoteză uluitoare: omul se trage dintr-o maimuță acvatică
Publicat pe 28.04.2014 la 10:56 Actualizat pe 28.04.2014 la 10:59
De când cu Darwin și cu Evoluționismul, au apărut multe teorii despre „omul-maimuță” și „maimuța-om”, există însă una care a stârnit mai multe controverse decât oricare dintre ele.
De când cu Darwin și cu Evoluționismul, au apărut multe teorii despre „omul-maimuță” și „maimuța-om”, există însă una care a stârnit mai multe controverse decât oricare dintre ele.
În urmă cu o jumătate de secol și mai bine, în 1960, Sir Alister Hardy, eminent biolog marin și profesor la Oxford University, își publica pentru prima dată teoria în prestigioasa revistă „New Scientist”. „Omul este urmașul unei specii de maimuță acvatică”, scria el, iar ipoteza lui a fost agreată ulterior, susținută și dezvoltată de Jacques Mayol, în scrierea sa „Homo Delphinus”. În paranteză fie spus, se pare că această teorie l-a inspirat și pe Marc Harris, autorul seriei de comicsuri din anii 70, „The Man from Atlantis” (care avea să fie punctul de pornire pentru celebrul serial american omonim, cu Patrick Duffy în rolul principal). Pe de altă parte, teoria lui Hardy lasă câmpul (mă rog, oceanul) deschis și sirenelor mitologice.
Dar acolo era vorba de o lume ficțională. Să vedem mai degrabă care au fost argumentele omului de știință.
Sir Alister Hardy susținea că totul a început în urmă cu vreo 20 de milioane de ani, la sfârșitul Miocenului, când s-a pornit o ploaie fără sfârșit peste planetă. Potopul a durat... milioane de ani și avea să ducă la apariția, de-a lungul coastelor africane, a pădurilor tropicale, luxuriante, în care, printre alte vietăți și-a aflat locul și o specie de gorilă nu mai înaltă de un metru și jumătate, cu canini proeminenți și corp acoperit de o pilozitate abundentă, cu fire foarte lungi. Specia a fost numită Dryopithecus africanus, iar antropoidul pe care trebuie să-l urmăm făcea parte din subspecia Proconsul.
A urmat seceta Pliocenului. Douăsprezece milioane de ani fără picătură de apă. Multe dintre antropoide au dispărut, au supraviețuit doar cele care și-au găsit adăpost în puținele păduri rămase pe planetă sau acelea care au reușit să se adapteze la climatul arid din câmpiile deschise. A mai existat însă o a treia categorie de supraviețuitori: cei care s-au adaptat la viața marină.
Mai multe pe revistafelicia.ro!
