Beneficiile acestui deosebit organism de tip vegetal sunt utilizate în întărirea sistemului imunitar și în diversele afecțiuni cu care se confruntă populația actuală, precum profilaxia afecțiunilor cardiovasculare, cancerelor, în diabet etc. Cum este posibil acest lucru? Prin conținutul unic al acestei alge din care se pot enumera: acizi aminici liberi, toate vitaminele liposolubile, dar și hidrosolubile, acizi grași nesaturați și saturați, diverși hormoni vegetali, substanțe active. Astăzi se cunoaște conținutul său proteic de până la 70%, dintre 50% fiind reprezentat de albumină. Mai mult, Spirulina conține un polimer mucilaginos ce intră în constituția peretelui celulelor, fapt ce îi conferă avantajul de a fi descompusă facil de către sucurile digestive. Pe lângă acest polimer, peretele celular mai este constituit și din alginati ce se află sub forma sărurilor de potasiu și o serie de polizaharide poliaminice ce au deosebita capacitate de eliminare din organism a elementelor precum plumbul, având astfel aplicabilitate în intoxicațiile cu acest metal, asa cum este afecțiunea denumită saturnism.

Importanța componenților chimici ai spirulinei

Proteinele – Așa cum am menționat, o proporție considerabilă este reprezentată de proteine, proporție în care au fost identificați aminoacizii necesari organismului viu, dar și neesențiali, precum acidul glutamic, acidul aspartic, prolina, serina etc.

Hidratii de carbon (glucidele/zaharurile) – aceștia acoperă o proporție de 16,5% din biomasa Spirulinei. Aceste substanțe organice permit sinteza unor compuși intermediari din care se obțin proteine, lipide, cetoacizi, componente importante pentru organism datorită rolului energetic și structural pe care îl dețin.

Lipidele – aceste componente constituie circa 7% din biomasa Spirulinei, dintre care mai mult de jumătate o constituie acizii grași. Deosebit de important este acidul alfa-linoleic- precursorul acidului arahidonic, acesta din urmă, participând la sinteza prostaglandinelor. Acești metaboliți participă în procese importante ale organismului, fiind cunoscut și rolul lor în reglarea reacțiilor sexuale.

Carotenoizii – sunt prezenți în proporție de 0.3-0.4%. În urma efectuării de analize cromatografice au fost evidențiați: alfa și beta carotene, xantofil, criptoxantin, echihenon, luteina, zeaxantin, euglenanon. Este evidențiabil importanța carotenoizilor, beta-carotenul fiind precursorul vitaminei A, cu rolul bine-cunoscut asupra vederii și nu numai.

Vitaminele – diversitatea vitaminelor din compoziția Spirulinei surprinde, putându-se menționa prezența acidului folic, acidului nicotinic (PP), piridoxinei (B6), tiaminei (B1), tocoferolului și, în special, prezența vitaminei E care este prezentă în cantitate mare.

Compuși minerali – constituie 15% din compoziția Spirulinei, observându-se cantități considerabile de fier, fosfor, potasiu.

Concluzie

Spirulina nu este încă foarte cunoscută la noi, fiind regretabil faptul că toate cercetările pe această temă au rămas doar în laboratoarele de cercetare și neajungând să fie aplicabile în domeniile economiei naționale.

Se poate constata, astfel, faptul că această algă se poate bucura de prevenția diverselor afecțiuni având și un real efect curativ. Mai mult, având în vedere compoziția sa chimică, Spirulina poate fi considerată planta cu cel mai bogat conținut în principii active.

Sursa: pixabay.com