Este aproape imposibil de determinat când a apărut primul tip de cămașă, dar se consideră că acest tip de îmbrăcăminte ar fi putut să fie purtat de populația aparținând culturii Cucuteni. Este croită în formă de cruce, dintr-o singură bucată de pânză și cu o deschizatură în partea de sus.

Ia este de fapt o cămașă de sărbătoare, confecționată din panză albă, bumbac, in sau borangic și împodobită cu mărgele și broderii la mâneci și la gât. În jurul gâtului este întărită cu un șnur răsucit, iar manecile, de cele mai multe ori, sunt încrețite la umeri și la încheieturile mâinilor.

Tehnica decorarii iei s-a transmis de la o generație la alta. Motivele sunt stilizate, geometrice sau inspirate de natură.