De mâine, începe Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel! Vezi ce TREBUIE să faci şi ce NU!
Publicat pe 26.06.2016 la 20:03 Actualizat pe 26.06.2016 la 20:07
Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel durează doar două zile în acest an, începe luni şi se încheie la sărbătoarea celor doi sfinţi, pe 29 iunie, acest post nefiind unul fix, ci în funcţie de data variabilă a Paştelui.
Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel durează doar două zile în acest an, începe luni şi se încheie la sărbătoarea celor doi sfinţi, pe 29 iunie, acest post nefiind unul fix, ci în funcţie de data variabilă a Paştelui.
În Biserica Ortodoxă Română, anul acesta, postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel începe luni, 27 iunie, şi ţine până la prăznuirea celor doi sfinţi, miercuri, 29 iunie. Spre deosebire de celelalte posturi, care au o durată fixă, postul închinat Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel are o durată variabilă de la an la an, în funcţie de data Sfintelor Paşti.
Dat fiind rolul major pe care l-au avut aceşti Sfinţi Apostoli ai Mântuitorului în răspândirea creştinismului, Biserica a stabilit ca prăznuirea lor să fie pregătită printr-o perioadă de post. Este perioada în care oamenii se pot gândi la misiunea pe care cei doi mari Apostoli ai Bisericii au făcut-o pentru propovăduirea Evangheliei lui Hristos.
Postul presupune abstinenţă, sporirea rugăciunii, pentru ca astfel să înmulţim fapta cea bună, să ne gândim şi la suferinţele aproapelui, iar Biserica să înmulţească lucrarea ei misionară, urmând zelului misionar al Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, precum şi al celorlalţi Apostoli ai Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos, după cum îndeamnă preoţii în biserici.
Începutul Postului Sfinţilor Apostoli este în funcţie de data Sfintelor Paşti. Începe întotdeauna luni după Duminica Tuturor Sfinţilor. Conform Pascaliei Bisericii Ortodoxe Române, Postul Sfinţilor Apostoli poate varia între 28 de zile, atunci când Paştele cade pe 4 aprilie, până în situaţia în care poate fi desfiinţat, atunci când Paştele este prăznuit după data de 1 mai.
Aşa s-a întâmplat în anii 1945 şi 1956, când Învierea a fost prăznuită pe 6 mai, iar Sfântul Sinod a hotărât ca postul să se ţină în cele trei zile dinaintea sărbătorii Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel (sărbătoarea căzând înaintea Duminicii Tuturor Sfinţilor, în seara căreia se lasă sec de obicei). Aceeaşi situaţie a fost şi în 1983 (Învierea Domnului, la 8 mai), când postul a fost numai de două zile (27-28 iunie).
Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel este un post uşor. În fiecare sâmbătă şi duminică este dezlegare la peşte, vin şi ulei. Învăţătura pentru posturi din Ceaslovul mare arată că luni, miercuri şi vineri se mănâncă legume fără ulei, marţi şi joi aceleaşi, cu untdelemn şi vin.
Dezlegarea la peşte se dă şi luni, marţi şi joi dacă atunci cade sărbătoarea vreunui sfânt cu cruce neagră în calendar, iar când o astfel de sărbătoare cade miercuri sau vineri se dezleagă la untdelemn şi vin. Şi în caz de hramul bisericii se dă dezlegare la peşte. Dacă însuşi praznicul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel cade miercuri sau joi, se face dezlegare la peşte, vin şi ulei.
Pe întreaga durată a acestui Post, ca şi în cazul celorlalte posturi din cursul anului bisericesc, nu se fac nunţi, pentru că perioada de postire nu este compatibilă cu bucuria şi petrecerile care însoţesc de regulă nunţile.
Prin ţinerea acestui post se cinstesc şi darurile Sfântului Duh, care s-au pogorât peste Sfinţii Apostoli la Cincizecime, de aceea în vechime acest post se mai numea Postul Cincizecimii.
