• chiar și atunci când ne ferim de soare și stăm la umbră, riscul de insolație rămâne prezent, deoarece umbra copacilor sau a umbrelei nu oferă protecție completă în zilele caniculare;
• expunerea prelungită la căldură poate duce la creșterea temperaturii centrale a corpului, iar în lipsa unui consum adecvat de lichide, apare deshidratarea. Aceasta perturbă sistemul de reglare a temperaturii organismului, favorizând apariția insolației;
• insolația clasică, numită și „insolația fără efort”, apare cel mai frecvent la sugari, copiii mici, adulții peste 65 de ani și persoanele cu boli cronice. Aceste grupe de vârstă sunt deosebit de vulnerabile, deoarece se adaptează mai lent la căldură decât alți oameni.

Factorii de risc

Insolația poate afecta pe oricine, dar există anumiți factori care cresc riscul de a dezvolta această afecțiune. Unul dintre acești factori este purtarea unei vestimentații neadecvate, confecționată din materiale sintetice care împiedică circulația aerului și nu permit transpirației să se evapore. Acest lucru duce la supraîncălzirea corpului și la dificultăți în menținerea unei temperaturi normale. Alți factori de risc sunt:

• consumul de alcool. Inițial, alcoolul poate provoca o răcire bruscă a organismului, urmată de generarea de căldură și vasodilatație, ceea ce accentuează senzația de căldură;
• transpirația excesivă, deoarece duce la deshidratare. O persoană care transpiră mult are nevoie de un consum mai mare de lichide pentru a menține echilibrul hidric al organismului. Informează-te despre necesarul de apă și asigură-te că ai un aport suficient, mai ales în zilele toride;
• efortul fizic intens în condiții de căldură extremă crește temperatura corpului și poate duce la deshidratare rapidă;
• umiditatea ridicată din atmosferă;
• schimbările bruște de temperatură;
• condițiile de sănătate preexistente, cum ar fi bolile cardiace, pulmonare sau renale, obezitatea, malnutriția, hipertensiunea și hipotensiunea arterială, diabetul, bolile psihiatrice și alcoolismul, cresc riscul de insolație. Aceste afecțiuni pot afecta capacitatea organismului de a regla temperatura și de a face față căldurii extreme;
• lipsa aerului condiționat;
• unele tipuri de medicamente.

Simptomele insolației

La adulți, insolația se manifestă printr-o temperatură centrală a corpului peste 40°C, iar leșinul este primul semn al acestei afecțiuni. Alte simptome includ:

• amețelile;
• cefaleea pulsantă;
• pielea roșie, fierbinte și uscată;
• lipsa transpirației;
• greața și vărsăturile;
• slăbiciunea musculară sau crampele musculare;
• respirația rapidă și superficială;
• bătăile rapide ale inimii;
• confuzia sau dezorientarea;
• hipotensiunea arterială sau hipertensiunea arterială;
• sincopa;
• convulsiile;
• în cazuri severe, poate apărea coma.

Insolația la sugari și copiii mici este întotdeauna o urgență medicală, iar simptomele trebuie diferențiate de alte afecțiuni. Părinții pot recunoaște insolația urmărind temperatura copilului, respirația rapidă și superficială, pielea roșie, fierbinte și uscată, erupțiile la nivelul mâinilor și picioarelor, plânsul fără lacrimi, agitația excesivă sau moleșeala, convulsiile și, în cazuri extreme, inconștiența.

Diagnosticare și tratament

Diagnosticul de insolație se stabilește, de obicei, în baza unui examen clinic, iar anamneza este esențială dacă pacientul este conștient; în caz contrar, informațiile se obțin de la membrii familiei sau martori. În funcție de simptome, medicul poate solicita analize de sânge și urină sau investigații imagistice.

În caz de insolație, este necesar să se ia măsuri imediate pentru răcirea persoanei afectate, cum ar fi așezarea la umbră, eliminarea hainelor în exces, stropirea cu apă și utilizarea ventilatoarelor sau compreselor umede și reci. Repausul la pat și consumul ridicat de lichide ajută la recuperare, iar îngrijirile de specialitate asigură răcirea și rehidratarea corectă a pacientului, evitând rehidratarea bruscă ce poate fi dăunătoare.

Tratamentul insolației la adulții tineri și sănătoși nu necesită întotdeauna intervenția medicilor, dar la copii și sugari este obligatoriu să se solicite ajutorul echipelor de specialitate de la primele semne.

Metode de prevenire a insolației

Pentru a preveni insolația în zilele caniculare, este recomandat să evităm expunerea la orele de vârf. Trebuie să stăm într-un mediu cu aer condiționat sau, atunci când ieșim, să purtăm haine ușoare, vaporoase, de culoare deschisă și o pălărie. Utilizarea unei creme cu un factor de protecție solară (SPF) 30 sau mai mult este utilă.

Consumul de lichide suplimentare, cum ar fi apă, suc natural de fructe sau suc de legume, contribuie la prevenirea deshidratării, iar utilizarea sărurilor de rehidratare sau a băuturilor bogate în electroliți este recomandată în perioadele de căldură și umiditate extremă. Este important să luăm măsuri de precauție suplimentare în cazul activităților în aer liber sau a antrenamentelor sportive și să consumăm lichide constant, chiar dacă nu apare senzația de sete.

Monitorizarea greutății înainte și după activitatea fizică poate ajuta la determinarea cantității de lichid necesare, iar culoarea urinei poate indica nivelul de hidratare. Evitarea consumului de lichide care conțin cofeină sau alcool este importantă, deoarece acestea au efect diuretic și pot duce la deshidratare, iar băuturile foarte reci pe caniculă trebuie evitate pentru că accentuează deshidratarea.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol au scop educativ și informativ și nu înlocuiesc sfaturile, diagnosticul sau tratamentul medical profesionist. Consultă întotdeauna un medic pentru orice întrebări pe care le ai cu privire la insolație sau la alte condiții de sănătate. În caz de urgență medicală, sună imediat la serviciile de urgență.