Tradiţii şi obiceiuri în JOIA MARE! Ce NU trebuie să faci astăzi

Publicat pe 28.04.2016 la 09:30 Actualizat pe 28.04.2016 la 11:57

E joia dinaintea Paştelui şi, în majoritatea regiunilor, ouăle devin astăzi roşii. Tradiţia cere ca astăzi să se coloreze ouăle, pentru ca astfel spune credinţa populară, rezistă mai mult. Tradiţia noastră românească mai spune că, în Joia Mare, gospodinele pot „umple borşul”.

tarancutaurbana.ro

E joia dinaintea Paştelui şi, în majoritatea regiunilor, ouăle devin astăzi roşii. Tradiţia cere ca astăzi să se coloreze ouăle, pentru ca astfel spune credinţa populară, rezistă mai mult. Tradiţia noastră românească mai spune că, în Joia Mare, gospodinele pot „umple borşul”.

Umplut în această zi el nu se strică tot anul. Obiceiul vopsirii ouălor a apărut încă din timpuri străvechi, fiind întâlnit la chinezi, cu 2.000 de ani înainte de naşterea lui Iisus Hristos. Pe atunci, ouăle erau oferite-n dar, fiind considerate simbol al echilibrului, creaţiei, fecundităţii, simbol al vieţii şi al reîinnoirii naturii.

Acest obicei al vopsirii ouălor s-a transmis apoi creştinilor şi încă este practicat în ţările din Europa şi Asia. Dacă în unele ţări din Europa, obiceiul s-a restrâns ori a dispărut, la noi a înflorit, atingând culmile artei prin tehnică, materiale, simbolistică motivelor şi perfecţiunea realizării.

În cadrul campaniei “Art&Craft susţine meşterii populari din Romania”, prietenii de la Romanian Art&Craft au mers acasa la meşterii populari din Bucovina cu care lucreazş. Prilej tocmai bun pentru a realiza o serie de fotografii şi un material video pentru a arăta câtă muncă, migală şi iscusinţă se ascunde în spatele produselor care se regaăsesc în magazinele lor.

Folclorul a păstrat şi a transmis până la noi, cei de astăzi, mai multe legende creştine care explică de ce de Sărbătoarea Paştelui trebuie să avem pe masă şi ouă roşii alături de alte bucate tradiţionale, cum sunt friptura de miel, cozonacul şi pasca.

Una dintre legende spune că, pe când Iisus era chinuit pe cruce, mama Sa a plecat spre Pilat cu un coşuleţ de ouă gândind că în acest fel să-l înduplece să-l ierte pe fiul său. Pentru că, la un moment dat, a obosit, Maica Domnului s-a aşezat la umbra unui copac să se odihnească şi, când s-a ridicat, a văzut că ouăle din coş se înroşiseră. Pe dată şi-a dat seama că fiul ei, Iisus Hristos, deja murise.

O altă legendă spune că, în ziua răstignirii şi a morţii lui Iisus Hristos, toate ouăle din lume s-au înroşit.

Într-altă poveste se spune că însăşi Maica Domnului ar fi pus un coş cu ouă sub crucea pe care fiul ei era răstignit. Erau ouăle pe care voia să le dea soldaţilor ca să-i înduplece să aibă milă de fiul ei. Sângele Mântuitorului, simbol al vieţii, care a curs peste ouăle din coş, le-a înroşit.

Când un soldat a năvălit în casă să-l anunţe pe Pilat că Iisus Hristos a înviat, acesta, neîncrezător, a luat un ou în mână şi a spus: „Când se va înroşi acest ou în mâna mea, atunci va învia Hristos”. Pe dată, însă, oul din mâna lui Pilat s-a înroşit, dovadă că Iisus a înviat.

În alte variante ale legendei, nu Pilat, ci alţi oameni neîncrezători ar fi fost convinşi că Iisus Hristos a înviat văzând cum ouăle se înroşesc singure.

Ouăle de pe masa de Paşte cu semnificaţie religioasă, cele care simbolizează jertfa Mântuitorului, sângele vărsat şi bucuria Învierii, trebuie să fie, aşadar, întotdeauna roşii.

Ouaăle se ciocnesc, din prima zi de Paşte până la Înălţare, şi se rosteşte cu bucurie formula traditionala „Hristos a înviat!” la care cealaltă persoană răspunde „Adevarat a inviat!”

În unele zone din ţară încă se mai păstrează obiceiul ca dimineaţa, în prima zi de Paşte, întreaga familie să se spele pe faţă cu apă neîncepută în care se pun un ou roşu şi un bănuţ. Se crede că oul roşu are puteri miraculoase, de îndepărtare a răului, a bolilor şi făcăturilor, fiind purtător de bine, sănătate, putere şi noroc.

Superstiţii

Ouăle roşii se îngroapă la marginea moşiilor ca să nu bată piatra anul acela. Nu se spală haine în această zi, pentru că, după cum spune o vorbă din bătrâni, li se vor duce morţilor lături din spălături în loc de pomană. În amintirea morţilor, se varsă vin pe morminte şi se aprind lumânări. Se serveşte o singură masă pe zi, cu prune şi vin. Se spune că nu e bine să dormi în această zi pentru a nu fi leneş tot anul. Cusutul şi torsul trebuie făcute până în Joia Mare. Femeile care vor încălca această regulă vor fi pedepsite de Joimăriţa, nume derivat din Joia Mare. Acest personaj fabulos e reprezentat în cultura populară ca o vrăjitoare ce poartă cu ea un vătrai.

Află mai multe pe tarancutaurbana.ro!

În articolul

Tradiţii şi obiceiuri în JOIA MARE! Ce NU trebuie să faci astăzi

:
Share pe Facebook Share pe Whatsapp

PARTENERI

Catine.ro
Horoscopul zilei de 25 aprilie 2024. Balanțele primesc o veste bună. Află ce se întâmplă cu zodia ta
observatornews.ro
Afacerea care înfloreşte în această perioadă. Preţurile variază între 30 şi 90 de lei
a1.ro
Ce legătură este între Anamaria Prodan și Gabriela Lucuțar. Impresara și Regina Întunericului se cunosc de mulți ani
HelloTaste.ro
De ce se lasă cozonacul după coacere. Pași esențiali pentru un cozonac perfect
Catine
Mercur iese din retrograd pe 25 aprilie. Ce urmează pentru zodii
useit.ro
Telefonul care a întrecut iPhone-ul cu o funcție inedită. Ce poate face
as.ro
Fosta soţie a lui Cristi Borcea, „transformare” spectaculoasă la 54 de ani: „Nu-mi propun să întoarcă bărbații capul după mine!”
MediCOOL
Tomografia computerizată (CT): ce este, când este indicată și cum te pregătești pentru ea
Spynews
Nume sărbătorite de Sf. Gheorghe. Cui îi spunem la mulți ani pe 23 aprilie
DeParinti
Cele mai periculoase activități pentru copii. Cum îl poți ține în siguranță pe cel mic
MediCOOL
Proprietățile ceaiului de scorțișoară. Beneficiile acestei băuturi asupra sănătății
HelloTaste
Drob vegetarian cu ciuperci și orez. O rețetă delicioasă de post
x