Vizita la muzeu avea sa imi prilejuiasca mai multe revelatii. Una dintre ele este aceea ca stramosii nostri de acum 40.000 de ani, primii „homo sapiens sapiens", erau mai sanatosi de­cat suntem noi astazi (luati per an­samblu). Datorita faptului ca dieta lor era in principal frugivora - bazata pe ra­dacini, frunze, nuci, miere, se­min­te, graunte, legume, ciuperci - si doar intr-un procent redus consumau carne, pes­te, lactate - se pare ca aveau o spe­ranta de viata de peste 60 de ani, o inal­­time medie de 1,75 m barbatii, res­­­pectiv 1,65 m femeile, erau supli, agili si, lucrul cel mai important, aveau dinti foarte buni.

Se stie ca o dantura sa­­­na­toasa este garantia unui corp sa­na­­­tos si chiar daca oamenii nu se aleg ca­­u­tandu-i dupa dinti, precum caii, nu trebuie sa ne neglijam dintii. (O zi­ca­­la veche spune ca omul isi sapa groapa cu dintii; asta vrea sa exprime doua ade­­varuri - pe de o parte, ca, in functie de ceea ce mancam, putem sa ne asi­gu­­­ram o viata sanatoasa, si, pe de alta par­­te, ca sanatatea dintilor e importanta pentru sanatatea fiecaruia).

Urmarind reperele expozitiei el­ve­tiene, aveam sa mai aflu ca acum zece mii de ani si ceva, odata cu transforma­rea oamenilor din cu­le­gatori si vanatori in cultivatori si cres­catori de animale, o data cu diversificarea modalitatilor de tratare termica si conservare a hra­nei, lucrurile au in­ceput sa se schimbe, in­clusiv in ceea ce priveste calitatea ali­mentatiei. Nu a contat intotdeauna ce e mai hra­ni­tor, ci ce e mai usor de in­tre­tinut, mai profitabil, mai comod. Unii cercetatori spun azi ca, daca ar fi stiut cat se va de­te­riora starea de sana­t­ate a urmasilor lui, „homo sapiens sapiens" nu s-ar fi grabit sa evolueze.

Citeste si Jurnalul National!

Foto: donsmaps.com