Doina Ruști a scris prima ei poveste de... teamă. Era modul său de a-și depăși frica de atunci
Publicat pe 25.06.2018 la 13:12 Actualizat pe 24.08.2018 la 19:29
Scriitoarea Doina Ruști, autoarea a numeroase romane multipremiate și traduse în mai multe limbi, este invitata cristinei Ciobănașu la ”PoveștiCOOL”, emisiune difuzată de postul Happy Channel în fiecare sâmbătă și duminicăm de la ora 14.30.
Scriitoarea Doina Ruști, autoarea a numeroase romane multipremiate și traduse în mai multe limbi, este invitata cristinei Ciobănașu la ”PoveștiCOOL”, emisiune difuzată de postul Happy Channel.
”Încă din copilărie voiam să ajung scriitor. În tr-o zi, am rămas singură acasă, muream de fircă, afară ploua, m-am așaezat pe un pervaz și, ca să mă încurajez, am început să creez cu voce tare, o poveste și, pentru că îmi era teamă că o să o uit, m-am apucat să o scriu. Eram prin clasele primare”, a povestit scriitoarea Doina Ruști la Happy Channel.
Parcursul său a fost unul destul de anevoios, când, adult fiind, dorea să își publice romanele în vremea comunismului. Cum a ajuns la performanțele de astăzi, dar și cum apar poveștile sale, aflați din interviul de mai jos.
Doina Ruști s-a impus în special prin romanele cu tematică diversă și construcție solidă, cele mai multe apărute la Polirom. ”Fantoma din moară” (2008), roman despre comunismul românesc, a fost distins cu Premiul pentru Proză al Uniunii Scriitorilor din România, iar ”Lizoanca la 11 ani” (2009) a primit Premiul „Ion Creangă“ al Academiei Române. De altfel, acest din urmă roman a fost tradus în germană (Berlin, Horlemann Verlag), în italiană, în spaniolă, în maghiară și în macedoneană. Doina Ruști a mai scris ”Omulețul roșu” (2004), roman primit călduros de publicul italian, ”Patru bărbați plus Aurelius” (2011), ”Mămica la două albăstrele” (2013), precum și un puzzle narativ – ”Cămașa în carouri și alte 10 întâmplări din București” (2010). Romanul ”Zogru” (2006), recompensat cu Premiul Uniunii Scriitorilor- Asociația Scriitorilor din București, a fost tradus în mai multe limbi. ”Manuscrisul fanariot” (2015) și ”Mâța Vinerii” (2017) sunt alte două romane, bine primite de public si de critică. ”Mâța Vinerii” s-a tradus în germană, maghiară, spaniolă.
