"Îmi revin foarte multe lucruri în minte acum pentru că am un copil. Pe unele le-am negat şi le-am ascuns. Pur şi simplu acum, involuntar, îmi aduc aminte. Mi-e frică să nu greşesc în educarea ei, să fac mici chestii care o vor transforma într-un adult cu probleme emoţionale. Tatăl meu care trebuia să îmi ia apărarea, nu mi-o lua. În spate plângeam în culise, urcam pe scenă cu lacrimi în ochi. Am început să cânt la 10 ani. Trupa Andre a fost cea mai mare trupă de succes din România. Toată copilăria mea a fost petrecută în turnee, concerte, stadioane. Nu aveam parte de copilărie. Eram în turnee cu tatăl meu, Andreea Antonescu şi tatăl ei, care din păcate nu mai e printre noi. Erau discuţii. Eu cum Andreea nu ne dădeam seama. Se considera că eu nu trebuie să cânt pe scenă. Mă obligau să intru cu microfonul închis pe scenă. A fost o traumă. Creşti, crezând că tu chiar aşa eşti. Te dezvolţi, dar rămâi cu nişte traume", a povestit Andreea Bălan.

"Mama lucra. Era tot timpul acasă, nu ştia ce se întâmplă. Pe tata e tardiv să îl acuz acum. Aşa a gestionat el atunci situaţiile. Eram un roboţel care trebuia să execute, să danseze, să se îmbrace. În faţă se vedea un tablou frumos. El era în interiorul său un copil, a rămas un copil. Eu a trebuit să fac terapie. Exista un adult, Andreea Bălan, dar în suflet era un copil. A trebuit să corelez cele două personalităţi. Eram în conflit cu mine însămi. El a fost tată până la 10 ani, s-a transformat în managerul meu. Era relaţia manager artist, iar artistul trebuia să execute, dacă nu îi mai dădea şi o palmă. Primeam corecţii fizice pentru că mă răzvrăteam. Ridicam tonul şi sufeream foarte tare pentru că mama era acasă.", a povestit Andrea Bălan.

De altfel, poate cea mai importantă lecţie pe care a primit-o a fost cum să-şi crească fiica într-un mod sănătos şi are şi un sfat pentru toţi părinţii:

"Suferinţa mea a fost foarte mare atunci. Mi-am dat seama că sufăr prea mult. Am încercat să mă caut pe mine, să mă descopăr ca om. La Andreea Antonescu era altceva pentru că era şi mama ei. La ea a fost altfel pentru că venea şi fratele ei. Şi ea era bătută, cu furtunul. Pe vremea aceea majoritatea familiior îşi băteau copiii", a povestit cu lacrimi în ochi, Andreea Bălan.
"Nu pot să spun la televizor toate lucrurile. Au fost bătăi, au fost certuri, am fost trasă de păr. Nu vă duceţi copiii la concursuri. Pot face lecţii de canto, pian chitară, dar nu îi căraţi peste tot. Nu le puneţi pampoane doar ca să îi vadă lumea. Vor ajunge nişte adulţi traumatizaţi", conchide artista.