Ce sărbători sunt în luna decembrie? Află toate obiceiurile și tradițiile
Publicat pe 02.12.2015 la 09:20
Tradiția spune că în luna decembrie gospodarii au grijă de gospodărie, animale și de starea grădinilor și câmpurilor. Fetele nemăritate se spală cu prima nea ca să fie frumoase și drăgăstoase. Dacă începutul lunii este geros, așa va fi zece săptămâni. Tot tradiția spune că o iarnă geroasă înseamnă că vara va fi călduroasă, dacă va fi zăpada, anul care va veni va fi roditor
hepta
Tradiția spune că în luna decembrie gospodarii au grijă de gospodărie, animale și de starea grădinilor și câmpurilor. Fetele nemăritate se spală cu prima nea ca să fie frumoase și drăgăstoase. Dacă începutul lunii este geros, așa va fi zece săptămâni. Tot tradiția spune că o iarnă geroasă înseamnă că vara va fi călduroasă, dacă va fi zăpada, anul care va veni va fi roditor.
În tradiția populară, luna decembrie se numește Undrea
Denumirile populare — Andrea, Indrea și Undrea — păstrează amintirea Sfântului Apostol Andrei, prăznuit în ultima zi a lunii noiembrie. În cursul acestei luni se află începutul iernii atât în calendarul oficial (1 decembrie), cât și în calendarul popular (6 decembrie, Moș Nicolae) și în Calendarul astronomic (ziua solstițiului de iarnă, 22 decembrie).
În această perioadă a anului, la sate viața productivă intră într-un proces de relaxare.
Sărbătorile lunii decembrie pregătesc, prin obiceiurile, ritualurile și practicile magice pe care le adăpostesc, sfârșitul și totodată începutul anului calendaristic: Bubatul, Sava, Moș Nicolae, Ana Zacetenia, Modest, Ignatul Porcilor, Moș Ajun, Moș Crăciun, îngropatul Crăciunului.
4 decembrie – Sfânta Varvara
Sfânta îi apără pe copii, pe mamele lor, pe tinerele fete, dar şi pe mineri. Superstiţia cere ca în dimineaţa acelei zile, toţi ai casei să-şi facă semnul crucii pe faţă cu miere de stup, pentru a se feri de bubat/vărsat de vânr. Tot în această zi se dau de pomană turte sau azimi calde şi unse cu miere, pentru ca şi vărsatul să fie cald, moale şi dulce. Nu e bine să laşi copiii să mănânce porumb copt, fasole sau seminţe de dovleac, pentru ca erupţia să nu fie mare şi deasă ca seminţele respective. Superstiţia cere ca în această zi să nu se poarte straie negre, nici să nu se fiarbă în vase negre, ca să nu se facă tăciune în grâne. Mai este o superstiţie: în această zi se pun în apă crengi de măr sau de vişin în apă, care se lasă până la Florii. Dacă aceste rămurele înfloresc până atunci, e semn că anul va fi mănos, iar dacă nu, va fi secetos.
