În stadii incipiente, poți preveni complicațiile renunțând la fumat, tratând hipertensiunea arterială, introducând un program sportiv în rutina ta sau renunțând la alcool. Netratată și continuând un stil de viață neglijent, insuficiența cardiacă poate ajunge, însă, în timp, la stadii avansate care să dea stări acute de disconfort, ce pot culmina cu intervenții chirurgicale.

Consultă un medic pentru a te asigura că totul este în regulă și funcționarea inimii tale se înscrie în parametri normali.

2. Fibrilația atrială

Un tip de aritmie care apare în special la persoanele în vârstă. În mod normal, bătăile inimii sunt ritmice. Fibrilația atrială apare atunci când semnale electrice anormale determină camerele superioare ale inimii, numite atrii, să tremure sau să fibrileze. O inima aflată în stare de fibrilație nu poate pompa la fel de mult sânge ca una normală.
Pulsul neregulat poate fi semn al acestei afecțiuni, ce afectează 2-3% din populație. Această manifestare poate dura de la câteva ore la o stare permanentă iar printre cele mai grave consecințe se numără embolia cerebrală cu apariția unui accident vascular cerebral ischemic, embolia periferică, agravarea insuficienței cardiace și scăderea calității vieții, completată de scăderea toleranței la efort.
Se poate diagnostica această afecțiune la un EKG, ecocardiografie sau analize de sânge generale.

3. Cardiopatia coronariană

Cardiopatia coronariană se mai numește și cardiopatie ischemică. Afecțiunea intervine atunci când se depune placă aterosclerotice (colesterol, material lipidic și lipofage) pe pereții arterelor, fie din cauza fumatului sau a colesterolului crescut, ceea ce blochează fluxul normal al sângelui, împiedicând cantitatea de oxigen necesară să circule. Cu cât placa aterosclerotică se acumulează în arteră, cu atât mai îngustă devine artera reducând și mai mult cantitatea de sânge ce irigă inima. Acest lucru face că inima să fie lipsită de oxigen și cauzează dureri în piept.
O arteră blocată complet de cheagul de sânge poate cauza un atac de cord (infarct miocardic). Lipsă oxigenului duce la vătămarea permanentă a mușchiului inimii.

Pentru diagnosticare, se recomandă o electrocardiogramă de repaus dar și una în timpul durerii, precum și o coronarografie. Programează-te la medic pentru examenul de rutină al inimii tale, pentru a evita astfel de boli.

Încheiem articolul cu câteva recomandări, pentru a preveni pe cât posibil, bolile inimii:

1. Renunță la fumat-fumatul dublează riscul unui atac de cord.
2. Îmbunătățește nivelul colesterolului - acesta blochează pereții arterelor, unde se pot acumula cheaguri de sânge.
3. Tratează tensiunea arterială crescută - acest lucru poate fi ameliorat și printr-o dietă echilibrată și sport.
4. Fii activ - cei care nu fac efort fizic sunt mai predispuși la boli de inimă.
5. Urmează o dietă favorabilă inimii - consumă alimente cu conținut scăzut de grăsimi și colesterol. Aproape toată lumea ar trebui să mănânce mai multe fructe, legume, cereale integrale, fasole sau nuci. Fibrele sunt bune pentru sănătatea inimii și circulație, ajutând la menținerea unui nivel normal de colesterol și vei obține vitaminele pe cale naturală, din alimente.
6. Menține o masă corporală sănătoasă - acest lucru te va ajuta să reduci și riscul de diabet, asociat frecvent cu bolile de inimă.
7. Controlează stresul - un nivel ridicat de stres poate afecta funcțiile inimii.

Un ultim sfat este să îți programezi un control de rutină cât mai frecvent. Poți face asta chiar acum.

Sursa foto: unsplash