Afla totul despre ficat si importanta lui!

Ficatul are un rol fiziologic complex, fiind o adevarata uzina vie: secreta bila, care are rol in digestie, intervine in metabolismul glucidic, lipidic sau proteic, sintetizeaza un numar mare de substante, metabolizeaza medicamentele si substantele straine, astfel incat o dereglare hepatica are efecte nefaste asupra intregului organism.

Ficatul metabolizeaza glucoza, sintetizeaza diferite lipide, lipoproteine, fosfolipide si controleaza nivelul colesterolului. Insa rolul esential al ficatului este legat de sinteza de proteine. Astfel, prabusirea functiei vitale a acestuia produce moartea in cateva zile.

Ficatul secreta maximum 50 grame de proteine zilnic, cu rol structural si functional: proteine plasmatice, factori de coagulare (care realizeaza coagularea sangelui si impiedica hemoragiile), enzime (care controleaza absolut toate reactiile celulare), complement (cu rol in apararea impotriva infectiilor) etc. De asemenea, acesta capteaza, metabolizeaza si elimina substante rezultate din metabolismul propriu al organismului, precum si substante straine, avand un important rol de detoxifiere.

Ficatul secreta bila, aproximativ 500-1.000 ml zilnic, care are rol in digestia si absorbtia lipidelor si vitaminelor liposolubile. Tot prin bila, anumite substante reziduale ajung in intestin si se elimina prin scaun.

Simptomele ficatului marit

Marginea inferioara a ficatului poate fi palpata la copii, la adultii slabi sau in timpul unei respiratii profunde. Totusi, nu trebuie sa va asteptati sa il puteti palpa singuri. De obicei, aprecierea dimensiunilor ficatului este facuta de medic, prin palpare si percutie, prin manevre atente, care presupun exercitiu si experienta. El va aprecia, de asemenea, aspectul si consistenta marginii inferioare a ficatului, adica daca aceasta este neteda sau neregulata, daca este elastica sau dura.

Exista insa unele simptome care insotesc ficatul marit (hepatomegalia) si care atrag atentia asupra unei suferinte locale si trimit bolnavul la medic. Asa sunt, de exemplu, durerea, ascita, icterul (coloratia galbena a pielii si a mucoaselor), febra, starea de oboseala.

De exemplu, ficatul marit insotit de icter se intalneste in hepatitele virale acute, dar si in hepatite cronice, ciroza, abces hepatic, neoplasme sau in icterul mecanic de diverse cauze (obstructie prin calcul biliar sau din cauza unei formatiuni tumorale).

Cauze

Schematizand, cauzele hepatomegaliei se gasesc de cele mai multe ori la nivelul ficatului, alteori fiind insa efectul produs de o afectiune la distanta, cardiaca sau hematologica. Cele mai frecvente cauze hepatice sunt: hepatitele acute sau cronice, ciroza, obstructia biliara, steatoza hepatica. O alta cauza este reprezentata de tumori, ce pot fi benigne (adenom, hemangiom, chisturi) sau maligne (tumori hepatice sau metastaze ale unor cancere), chist hida¬tic sau afectiuni congenitale (ficat polichistic).

Mult mai rar se intalnesc afectiuni metabolice, soldate cu depuneri de substante in ficat. Asa sunt amiloidoza (depozitarea unei proteine anormale in ficat), boala Wilson (acumulare de cupru la acest nivel), hemocromatoza (depunerea de fier), glicogenozele congenitale (acumulare de glicogen in ficat).

In insuficienta cardiaca (de diferite cauze) si pericardita constrictiva (inflamatia pericardului, foita care inveleste inima) scade eficienta contractiei cardiace si astfel circulatia sangvina stagneaza, producandu-se edeme, in timp ce o mare cantitate de sange se acumuleaza in ficat, care se mareste evident. Unele maladii hematologice: leucemii, limfoame, anemii hemolitice se insotesc, de asemenea, de hepatomegalie.

Inflamatiile ficatului

Hepatitele sunt inflamatii ale ficatului. Ele pot fi acute, daca afectiunea are o durata limitata si cronice, daca inflamatia persista mai mult de sase luni. Hepatitele acute se manifesta cu oboseala, febra, inapetenta, greata, senzatie de presiune sau durere in partea dreapta a abdomenului, dureri musculare sau articulare, cefalee, eruptii. Ulterior, apare icterul, care consta in colorarea galbena a pielii si a mucoaselor, in timp ce urina este inchisa la culoare, iar fecalele decolorate.

Hepatitele acute pot fi infectioase, produse cel mai des de virusurile hepatitei A, B, C, D si E. Dintre acestea, 5%-10% sunt infectii cu virusul B (dar un procent mult mai mare, din pacate, in cazul infectiilor copiilor) si 85% dintre cele cu virusul C se cronicizeaza, iar dintre acestea aproximativ 20% evolueaza spre ciroza. Hepatitele infectioase pot aparea si in mononucleoza infectioasă sau infectia cu cytomegalovirus sau mai rar pot fi de natura bacteriana.

Alte cauze sunt reprezentate de hepatita alcoolica, toxica (produsa de diferite substante chimice industriale, de exemplu, tetraclorura de carbon, vinilclorid, unele erbicide etc.), medicamentoasa (determinata de antiinflamatoare, incepand cu banalul paracetamol, unele antibiotice, antivirale si antituberculoase, statine, amiodarona, metildopa etc.), autoimuna (inflamatia este initiata printr-un atac al propriului sistem imunitar), toate cu posibilitati mari de evolutie spre cronicizare.

De multe ori, simptomele hepatitei cronice pot fi vagi: oboseala, somnolenta, dureri in hipocondrul drept din cauza ficatului marit, tulburari digestive minime, icterul aparand tarziu. Astfel, boala e descoperita tardiv, desi ar putea fi observata usor la un control medical periodic sau prin efectuarea analizelor de sange, ceea ce subliniaza inca o data importanta colaborarii cu medicul de familie sau medicul curant.

FOTO: Hepta.ro

Sursa: Jurnalul.ro