Pentru a vedea daca ligamentele mediale sunt lezate se efectueaza o radiografie "de stres". Medicul avertizeaza ca este foarte important sa se stabileasca exact daca este vorba de un traumatism grav, deoarece fracturile bimaleolare sau echivalentele sunt instabile si se pot asocia cu dislocari.

TRATAMENTUL

Tratamentul unor fracturi bimaleolare fara deplasare se efectueaza conservator prin aplicarea unei cizme ghipsate de mers sub genunchi pentru sase-opt saptamani. Specialistul Institutului National de Recuperare, Medicina Fizica si Balneologie afirma ca sprijinul pe membrul fracturat este permis la trei-patru saptamani de la accident.

"Actualmente se opereaza de la inceput toate fracturile bimaleolare cu deplasare, la care fragmentul marginal posterior are suprafata articulara mai mare de o treime din intreaga suprafata a pilonului tibial. De asemenea, se opereaza si fracturile unimaleolare sau bimaleolare cu deplasare, nereductibile ortopedic.

EVOLUTIA

Desi sunt fracturi intraarticulare, evolutia este de regula favorabila, afirma medicul. Singura conditie este sa se obtina o perfecta reducere a fragmentelor. "Prognosticul este conditionat de felul fracturii, asocierea cu subluxatii sau luxatii, felul tratamentului si varsta pacientului".

Exista o serie de complicatii care pot interveni in urma unui traumatism ce se soldeaza cu o fractura bimaleoloara. Acestea pot fi:

- imediate: leziuni vasculo-nervoase (foarte rare), fractura deschisa, ireductibilitatea

- tardive: leziuni de artroza, neconsolidari sau consolidari vicioase;

In cele mai multe cazuri de consolidari vicioase, solutia definitiva este artrodeza (anchiloza terapeutica deliberata) care duce la desfiintarea miscarilor la nivelul articulatiei tibioastragaliene pe cale chirurgicala; prin artrodeza dispar durerile si se reaxeaza glezna.

RECUPERAREA

Dupa perioada de imobilizare, pacientul trebuie sa inceapa recuperarea gleznei. "Scopul recuperarii este sa scada durerea si sa obtina functionalitatea. Aplicatiile locale de gheata pot fi benefice pentru controlul durerii si al edemului. Pacientii trebuie sa fie incurajati sa continue activitatile functionale pentru a preveni complicatiile inactivitatii si imobilizarii la pat.

Antrenamentul mersului cu dispozitive auxiliare adaptate este indicat pentru a promova ambulatia (mersul) independenta. Se progreseaza de la cadru la deplasare independenta. Dupa indepartarea ortezei, activitatile proprioceptive (perceptie de sine insusi) si de crestere a fortei musculare sunt necesare. Edemul gleznei este controlat prin aplicatii reci si prin benzi elastice compresive. Amplitudinea de miscare si forta musculara se recupereaza repede la bolnavii tineri.

Pacientii motivati sa faca recuperarea optim trebuie sa realizeze stretching-uri ale partii posterioare a gambei si exercitii de crestere a fortei musculare, impreuna cu exercitii de crestere a amplitudinii. La varstnici, atingerea obiectivelor poate sa fie decalata in timp.

Citeste si Jurnalul National