Esențială în toate grădinile de legume, ridichea anunță sosirea primăverii și este apreciată pentru aroma să ușor picantă și textura crocantă. Poate fi plantată în jardinieră, pe balcon sau terasă, dacă nu ai norocul să ai grădina. Această legumă are avantajul că este ușor de semănat. Iată câteva sfaturi pentru a face acest lucru cu succes.

Când să semănăm ridichi?

Plantă legumicolă, ridichea are o rădăcină comestibilă care se remarcă prin culoarea roșie sau roz și prin forma sa rotundă, plinuță sau lungă. Această legumă vine în mai multe soiuri. Ridichea de 18 zile este cea mai comună. Semănatul se face în pământ între luna martie și sfârșitul lunii iulie. Recoltarea se face între aprilie și sfârșitul lunii august. Dar ridichile se consumă în aprilie și mai, odată cu venirea vremii frumoase.

Cum să plantezi cu succes ridichi?

Înainte de a începe să plantezi seminte ridichi, este mai întâi necesar să cunoști condițiile favorabile dezvoltării ridichilor. Trebuie să știi că acestei legume îi plac în mod deosebit solurile bogate în humus, proaspete, ușoare și, de preferință, fără pietre.

Dacă intenționezi să crești ridichi lungi, va trebui să le oferi suficientă adâncime pentru a garanta creșterea legumei. Dacă solul este destul de sărac, nu ezită să adăugați pământ de ghiveci pe care ridichea îl apreciază în mod deosebit. Reține că ridichea rotundă poate fi cultivată într-o jardinieră.

În grădina de legume, va crește bine alături de fasole, morcovi, castraveți, varză, pătrunjel sau salată verde. Apreciază o expunere semi-însorită și un climat temperat. Vara, ai nevoie de puțină umbră. Acesta este motivul pentru care este mai bine să le cultivi primăvara, când soarele nu dogorește încă.

Alegerea soiului potrivit de ridichi

Ridichea clasică „de 18 zile” este perfectă pentru cultivarea timpurie, crește foarte repede și are un frunziș puțin invaziv. Acestea sunt ridichi tradiționale, rotunde, jumătate roșii, jumătate albe, foarte crocante, de cultură rapidă. Alte tipuri de ridichii sunt:

Ridiche neagră

Denumită și „ridiche de iarnă”, este prezentă din septembrie până în martie. Coaja să este comestibilă, deși foarte înțepătoare. În mod normal este considerată un condiment, dar este la fel de delicioasă în salate.

Ridiche Zlata

Cultivată de la mijlocul lunii martie până în septembrie, numită și ridiche lunară, are o formă rotundă sau alungită. În funcție de sub-soiuri, gustul său înțepător este mai mult sau mai puțin marcat, iar culoarea să este galbenă.

Ridiche japoneză

Capabilă să atingă dimensiuni fenomenale în comparație cu celelalte, ridichea japoneză se poate consumă în bucătăriile noastre pe timpul iernii. De asemenea, crește în diferite forme și culori: Daikon, albă și lungă uneori confundat cu napul, sau ridichea roz de China, verde și rotund cu miez roz.

Pași pentru însămânțarea cu succes a ridichilor

Începe însămânțarea pregătind pământul, greblându-l și adăugând pământ de ghiveci pentru a-l îmbogăți puțin. Apoi fă brazde la 15-20 cm una de cealaltă. Aranjează semințele într-o linie fără a adăuga prea multe. Ridichile rotunde sau lungi trebuie acoperite cu 1 cm de pământ fin sau compost, nu mai mult, altfel nu le vei vedea niciodată germinând.

Tasează rânduri cu spatele unei greble, apoi udă. După 3-4 zile, răsadurile vor apărea. Acestea trebuie rărite, de îndată ce plantele tinere au 5 frunze, și până la aproximativ 3 sau chiar 5 cm pentru a putea crește. Plivește buruienile dacă este necesar și nu lăsa niciodată ridichile să sufere din cauza lipsei de apă.

Beneficiile ridichei

Ridichea este una dintre cele mai bogate legume în apă (93 până la 95%) după castraveți, dovlecei și salată verde. Oferă astfel o bună hidratare a organismului.

Ridichile nu conțin practic calorii, grăsimi și aproape deloc carbohidrați. Dar sunt o sursă excelentă de vitamina C și nutrienți. Această vitamină, împreună cu zincul și fosforul, ne poate ajuta să combatem pielea uscată, acneea și erupțiile. Vitamina C întărește, de asemenea, sistemul imunitar, ajută la reglarea metabolismului și ajută la transformarea grăsimilor în energie. Această vitamină, care favorizează formarea globulelor roșii, este ideală în cazurile de anemie.

Această legumă este și un concentrat de potasiu, calciu, magneziu, fier, sulf... esențiale pentru diferitele funcții ale organismului (sistem nervos, muscular...).

Ridichia, în special cea neagră, conține compuși ai sulfului cu proprietăți colagoge. Ridichile cresc secreția și fluiditatea bilei, ceea ce favorizează o bună eliminare a grăsimilor și a toxinelor. De asemenea, facilitează regenerarea celulelor hepatice, ceea ce le face un bun detoxifiant al sistemului hepatic.

Ridichea promovează sănătatea inimii. Ea conține diverși antioxidanți (vitamina C, provitamina A, seleniu, zinc etc.). Este o sursă bună de antociani. Aceste flavonoide, care dau ridichii culoarea roșie, ajută la menținerea inimii în formă și reduc riscul de boli cardiovasculare.

Ridichile sunt un agent antifungic natural. Sucul de ridiche conține enzime interesante împotriva Candida albicans, ciupercă responsabilă de infecțiile cu drojdie.

Conținutul ridicat de apă al ridichilor ajută la hidratarea pielii feței și corpului. Menținerea hidratării ajută la menținerea unui nivel bun de energie, îmbunătățește starea de spirit și ajută la inhibarea infecțiilor renale.

Stimulează sistemul digestiv

Ridichile sunt bogate în fibre, ceea ce ajută sistemul digestiv să funcționeze bine și să gestioneze mai bine glicemia. Un alt avantaj: cresc aportul de oxigen proaspăt în sânge în caz de icter, criză hepatică sau hepatită.

Ridichea conține diverși antioxidanți interesanți în prevenirea cancerelor. Există izotiocianați, antociani, kaempferol, peroxidază. Aceste elemente sunt în cantități mai mari în ridichea neagră decât în alte soiuri. Inhibă și încetinesc dezvoltarea celulelor canceroase și au o acțiune preventivă împotriva anumitor tipuri de cancer (cancer de plămâni, ovare, colon și rinichi). Dar pentru a beneficia de avantajele lor, ridichiile trebuie consumate de mai multe ori pe săptămână.