”Eram o rebelă și nu ascultam de nimeni”, a mărturisit Giulia Anghelescu la ”CulTOUR”
Publicat pe 03.05.2019 la 09:06 Actualizat pe 13.05.2019 la 17:15
Cântăreața Giulia Anghelescu, pe care publicul a cunoscut-o în anii 2000, când cânta în trupa Candy, a răspuns celor 61 de întrebări ale emisiunii ”CulTOUR”, difuzată de Happy Channel de luni până vineri, de la ora 17.30, și prezentată de Cristina Ciobănașu și Vlad Gherman.
Cântăreața Giulia Anghelescu, pe care publicul a cunoscut-o în anii 2000, când cânta în trupa Candy, a răspuns celor 61 de întrebări ale emisiunii ”CulTOUR”, difuzată de Happy Channel de luni până vineri, de la ora 17.30, și prezentată de Cristina Ciobănașu și Vlad Gherman.
- Descrie-te într-o propoziție.
- Sunt Giulia, am 34 de ani, am doi copii minunați, sunt artist, sunt... nu mai știu ce sunt: blogger, vlogger, sunt actriță la început de drum...
- Zi-ne ceva despre tine ce nu știe toată lumea.
- Să știi că nu prea păstrez secrete despre mine... Despre alții, da. Ce pot să îți zic e că îmi place foarte mult să gătesc, asta e una dintre pasiunile mele.
- Cum ești ca mamă?
- Sper ca și copiii să mă consider prietena lor, sunt o mamă deschisă, tot timpul vorbesc orice cu ei, am răspuns la orice întrebare, oricât de grea. Eu încerc să fiu o mamă deschisă și să le dau încredere că indiferent de ce își doresc să facă, pot face.
- După ce tânjește copilul din tine?
- După vacanță, după vată pe băț, după să doarmă cât vrea el, când vrea el. Uneori tânjesc după o plimbare pe faleza de acasă, de la Galați să mă plimb eu și să fie liniște.
- Ce sfat ți-ai da, dacă ai putea vorbi cu tine, cea de la 15 ani?
- Ooo, multe sfaturi. Eram o rebelă și nu ascultam de nimeni și făceam numai ce doream. M-am maturizat și am învățat foarte multe lucruri din ce mi s-a întâmplat de-a lungul vieții. Ce i-aș spune Giuliei de 15 ani: să aibă răbdare și încredere, că toate se vor termina cu bine. Și, chiar dacă nu se termină cu bine, în sensul pe care și l-a dori ea, nimic nu e întâmplător.
- Care e cea mai ciudată pedeapsă primită de la părinți?
- Nu prea mă pedepseau ai mei. Mă lăsau să mă dau singură cu capul de pereți și să trec prin toate și să regret singură dacă nu a fost ceva bine în ceea ce am făcut.
Interviul continuă în clipul alăturat.