Afla cum tratezi tusea!
Publicat pe 04.10.2010 la 13:31 Actualizat pe 04.10.2010 la 14:01
Tusea reprezinta un simptom frecvent de imbolnavire a aparatului respirator, dar in practica medicala exista si cauze extrapulmonare care au in tabloul clinic ca manifestare tusea. In mod obisnuit poate fi acuta sau cronica, in functie de cat timp a trecut de la debutul afectiunii.
Infectiile acute virale sau bacteriene ale aparatului respirator au ca simptome: tusea (seaca, iritativa sau productiva), obstructia nazala, secretiile nazale, febra, durerile de gat.
De asemenea, tusea poate sa apara ca simptom de boala acuta intr-o pneumonie, embolie pulmonara sau edem pulmonar (alaturi de alte simptome precum durere, dispnee). Anamneza, examenul clinic si, la nevoie, anumite investigatii paraclinice vor face diagnosticul diferential.
Tusea cronica - simpton al altor boli
Tusea cronica de cauza toraco-pulmonara la nefumatori se regaseste ca simptom in astmul bronsic si boala pulmonara obstructiva cronica (BPOC).
O parte din pacientii care au prezentat tuse intr-o infectie acuta a cailor respiratorii continua sa tuseasca si dupa 6-8 saptamani, in acest caz fiind necesare si explorarea plamanului prin radiografie toracica si teste functionale respiratorii. La fumatori tusea cronica poate fi semn al unei bronsite cronice, bronsiectazii sau BPOC.
Tusea cronica poate fi si un simptom al unei boli de cauza extrapulmonara, in cazul unor afectiuni centrale, cardiace (in acest caz poate sa apara si ca reactie la tratamentul cu beta-blocante sau inhibitori ai enzimei de conversie) sau relativ frecvent in cadrul bolii de reflux gastro-esofagian.
Ca si in situatiile acute se impune consultul medical care consta in anamneza (discutia cu pacientul), examinarea fizica si investigatiile paraclinice (analize de laborator, radiografii si teste de explorare functionala respiratorie).
Tratamentul prin homeopatie
Abordarea prin homeopatie a tusei este la fel de complexa urmarind acelasi protocol medical (respectiv anamneza, examinarea fizica a pacientului, investigatii paraclinice la nevoie), iar tratamentul este extrem de bogat deoarece medicamentele homeopatice (denumite si remedii) sunt in numar mare, alegerea lor fiind urmarea unei nuantari si particularizari aparte pe care medicul homeopat o face in cursul anamnezei.
Simptomul local (respectiv tusea) este investigat si din punct de vedere al modalitatilor de agravare sau ameliorare, ca si al senzatiilor pe care le percepe omul in sens subiectiv. De exemplu: tuse seaca agravata de vorbit cu senzatia de gadilatura in gat sau tuse agravata de aerul rece cu senzatia de arsura in gat.
La copii este de mare ajutor observarea constitutiei, a comportamentului, iar istoricul familial ne poate sugera existenta unui teren sensibil (predispus) la afectiuni respiratorii sau in sfera O.R.L.
In tusea cronica (ca si in orice boala cronica) homeopatia are o contributie importanta in vindecare, deoarece aici se analizeaza atat terenul sensibil al pacientului care a condus in timp la cronicizarea afectiunii, momentul in care a debutat simptomatologia (conditiile de mediu, stilul de viata al pacientului cu privire la alimentatie, stres, fumat, precum si starea mental-emotionala).
Aceasta abordare holistica a pacientului permite tratamentul homeopat in timp cu remedii care duc la imbunatatirea starii generale si locale a pacientului, iar daca acesta va corecta si stilul de viata (renuntarea la fumat, diminuarea stresului, schimbarea alimentatiei, acolo unde este cazul), rezultatele pe termen lung sunt deosebite.
Citeste Revista Felicia
Sursa foto: pulledmuscles.com
