Afla totul despre paralizia Bell!
Publicat pe 24.08.2010 la 10:51 Actualizat pe 24.08.2010 la 11:27
Paralizia Bell inseamna paralizia unilaterala de nerv facial periferic, ce are un debut brusc si nici o cauza detectabila (este o afectiune idiopatica). Ea este una dintre cele mai frecvente patologii ale nervilor cranieni, estimandu-se ca in Statele Unite din 100.000 persoane 25 sufera de aceasta afectiune. Cele mai multe cazuri sunt insa in Japonia.
NERVUL FACIAL
Nervul facial este al saptelea din cei 12 nervi cranieni. Putem sa ne gandim la acest nerv (de fapt, la orice nerv din organism) ca la o strada cu doua sensuri de circulatie. Pe de-o parte, informatia vine de la periferie catre centrul de comanda si, pe de alta parte, comenzile pleaca spre organul efector.
Principala lui functie este de a controla muschii mimicii (prin ramuri motorii), dar si de a inerva glandele submandibulare, sublinguale si lacrimale prin fibre parasimpatice. Acestea din urma servesc la cresterea secretiilor glandelor.
Nervul facial mai preia informatii de la nivelul mugurilor gustativi din 2/3 ale limbii si de la nivelul lobului urechii.
SIMPTOME
Semnele unei paralizii de nerv facial sunt usor de recunoscut de clinician, dar pot varia in functie de locul de pe traiectul nervului unde este leziunea.
In primul rand, sunt afectati muschii de la nivelul fetei, doar pe jumatatea de fata corespunzatoare nervului lezat: coltul gurii este lasat si pacientului ii este imposibil sa tina gura perfect inchisa, saliva curge, pleoapa inferioara este si ea lasata cu ochiul lacrimand. Un semn caracteristic apare cand incearca sa inchida ochiul si globul ocular deviaza in sus si catre interior.
Pacientul descrie o amorteala a hemifetei, nu isi pierde sensibilitatea si rar este afectat gustul.
Debutul este unul brusc, slabiciunea cea mai mare a fetei apare la 48 de ore. Jumatate din pacienti pot prezenta durere in spatele urechii care debuteaza fie in acelasi timp cu paralizia fie cu 2-3 zile inainte. In majoritatea cazurilor, simptomele se amelioreaza semnificativ in 2-3 luni.
CAUZELE
Cauzele nu sunt complet cunoscute, cu toate ca se suspicioneaza ca ar putea fi vorba despre cauze infectioase, genetice sau vasculare. Date clinice sprijina ipoteza ca afectiunea ar aparea ca urmare a inflamatiei sau a unui raspuns autoimun asociat unei infectii, determinand distrugerea stratului extern al nervului.
Cauze virale: virusurile herpes simplex tip 1 si 2, virusul herpetic uman, virusul varicelo-zosterian, virusul influenza A, virusul Ebstein-Barr, virusurile hepatitei A, B, C, adenovirusuri, citomegalovirusuri.
Cauze bacteriene: infectia cu mycoplasma.
Cauze genetice: 4% din pacienti au rude apropiate care au suferit de aceasta afectiune.
DRUMUL CATRE DIAGNOSTIC
Diagnosticul se pune pe seama :
- anamnezei (sunt importante debutul brusc caracteristic si eventualele infectii din antecedente);
- examenului fizic (in paralizia Bell este afectata doar jumatate de fata, paralizia sau slabiciunea intregii fete ne indeparteaza de la acest diagnostic);
- examenului neurologic (ceilalti nervi cranieni nu sunt afectati in paralizia Bell).
Dintre investigatii, analizele de laborator aduc putine informatii, imagistica (Rx, CT, RMN) este foarte utila pentru a scoate din discutie alte afectiuni mai grave (fracturi, metastaze osoase, neoplasme, AVC).
RECUPERARE
Tratamentul poate implica administrarea de antivirale, antiinflamatoare steroidiene, masuri pentru a preveni uscarea corneei si fizioterapie.Sansele de recuperare sunt mari, simptomele se remit de la sine in cateva saptamani, insa 5% din pacienti raman cu sechele grave, 10% cu o usoara asimetrie a muschilor fetei si restul se recupereaza complet.
SFATUL MEDICULUI
Cu toate ca paralizia periferica de facial este o afectiune ce se remite complet de la sine, in cele mai multe cazuri fara sechele, este foarte important ca pacientul sa se dreseze medicului pentru a putea exclude alte cauze grave ale slabiciunii fetei si pentru a incepe din timp recuperarea medicala.
Citeste si Jurnalul National
Sursa foto: med.yale.edu
