Cele 7 pacate ale jogging-ului

Generatii intregi de fe­mei au fost si sunt in continuare convinse ca jogging-ul combate celulita. Fals! Brookes si un alt coleg de-al sau, Marco Mastrorocco, sustin ca alergatul excesiv favorizeaza instalarea celulitei. "Celulita este primul semn al disfuctiilor sistemului circulator si cauza drenajului defectuos in tesuturile subcutanate", explica Mastrorocco. "Alergatul se face pe distante mari si practicat timp indelungat favorizeaza producerea ra­dicalilor liberi, care degradeaza celulele", adauga el.

Parerea sa e confirmata si de Carol Caplin, o alta specialista in fitness, care afirma ca "exercitiile fizice sunt, in mod obisnuit, «stresul bun» pentru organism, dar practicate in exces, unele dintre acestea, cum ar fi jogging-ul, provoaca celulita, deoarece drenajul limfa­tic este compromis printr-o acumulare de stres".

Al doilea pacat al alergatului este ca nu ajuta la slabit.

"Cu cat alergi mai mult, cu atat organismul se va pregati pentru urmatoarea repriza de alergat, iar pentru asta va incepe sa isi faca rezerve de grasime", explica Brookes. Jogging-ul pe distante lungi goleste depozitele de energie din organism, iar acesta incepe sa "atace" tesuturile musculare pentru a-si lua "portia" de energie necesara. Astfel, acest proces reduce numai rata metabolismului, favorizand depunerea grasimilor, care sunt sursele preferate de energie ale organismului.

Al treilea pacat al jogging-ului este durerea resimtita in articulatii.

Miscarile repetate din timpul mersului solicita excesiv articulatiile, putand sa le traumatizeze. Cele mai solicitate zone sunt gleznele si genunchii, pe care se resimte, in momentul alerga­tului, o greutate de doua ori si jumatate mai mare decat cea a corpului. "Daca aceasta forta apasa repetat, articulatiile pot sa cedeze la un moment dat", argumenteaza Brookes.

Al patrulea pacat legat de jogging este ca nu arde atatea calorii pe cat se crede.

Explicatia este asemanatoare celei referitoare la favorizarea tesuturilor adipoase. Organismul este ca o masina uluitoare, ca o uzina in stare sa produca orice pentru a se descurca in orice conditii. Astfel, in cazul alerga­tului "cu cat ne petrecem mai mult timp facand jogging, cu atat vom deveni mai eficienti la jogging, si cu cat suntem mai eficienti, cu atat consumam mai putina energie si mai putine calorii", este concluzia specialistilor britanici.

Inca un pacat al alergatului este ca provoaca tulburari metabolice.

Aceste procese au legatura stransa cu sursele de energie descrise mai sus. Astfel, alerga­tul pe perioade mari nu "arde" caloriile si, in concluzie, nu accelereaza metabolismul. Provoaca exact contrariul, reducand rata metabolismului si expunand tesuturile musculare la "atacurile" orga­nismului "infometat" de energie.

Al saselea pacat al alergatului vizeaza inima.

In momentul alergatului si, in general, al efortului fizic, musculatura inimii se contracta, iar inima se micso­reaza aparent. Explicatia data de Brookes este ca "muschii mici folosesc mai putina energie si sunt mai eficienti. Inima este tot un muschi, iar daca o for­tam sa lucreze pe perioade mari, se va contracta in mod natural pentru a folosi mai putina energie si a fi mai eficienta".

De aceea, specialistii recomanda pentru a mentine volumul normal al inimii antrenamentele fizice de fortificare a mus­chiului cardiac, nu pe cele de rezistenta. In plus, suprasolicitarea inimii poate provoca diferite tulburari de ritm cardiac si chiar atacul de cord in unele cazuri.

Ultimul pacat al jogging-ului tine de confortul moral.

Chiar daca jogging-ul este unul dintre cele mai iefine sporturi, care nu necesita decat un minimum de echipament si chiar daca relaxeaza psihicul pentru un timp, alergatul nu are nimic spectaculos si devine pana la urma monoton, plictisitor.

Citeste si Jurnalul National