Coronarografia – ce trebuie sa stii despre aceasta procedura
Publicat pe 29.08.2019 la 08:21 Actualizat pe 29.08.2019 la 08:26
Coronarografia este o investigatie minim-invaziva, prin care se depisteaza blocajele de la nivelul arterelor coronare (vasele de sange care alimenteaza inima). Aceste blocaje pot duce la infarct miocardic, de aceea trebuie descoperite si tratate cat mai repede posibil.
Coronarografia este o investigatie minim-invaziva, prin care se depisteaza blocajele de la nivelul arterelor coronare (vasele de sange care alimenteaza inima). Aceste blocaje pot duce la infarct miocardic, de aceea trebuie descoperite si tratate cat mai repede posibil.
Cand se recomanda o coronarografie
Blocajele de la nivelul arterelor coronare genereaza stenoze (ingustari ale vaselor de sange) si probleme de circulatie la nivelul inimii. Astfel apare boala coronariana – sangele incarcat cu oxigen ajunge lent sau nu mai ajunge deloc la nivelul miocardului (muschiul inimii). Stenozele pot declansa infarctul de miocard (atacul de cord), din cauza intreruperii alimentarii cu sange a inimii.
Stenozele pot aparea in urma depunerilor de grasimi pe peretii arterelor coronare (placi de aterom) sau formarii cheagurilor de sange. Placile de aterom sunt de obicei rezultatul unei diete prea bogate in grasimi.
Coronarografia diagnosticheaza cu exactitate aceste afectiuni si ajuta la prescrierea tratamentului potrivit. Astfel, previne aparitia infarctului de miocard generat de agravarea stenozelor. Interventia este recomandata persoanelor care au suferit deja un infarct de miocard sau care prezinta anumiti factori de risc:
Angina pectorala stabila – durere frecventa la nivelul pieptului, mai ales in conditii de stres sau efort, care dispare la repaus. Aceasta apare din cauza blocajelor care ingreuneaza circulatia la nivelul inimii.
Angina pectorala instabila (preinfarct) – afectiune foarte apropiata de infarct. Se manifesta prin durere prelungita (mai mult de 10-15 minute), care nu se amelioreaza la repaus.
Hipertensiune
Stres excesiv
Dieta bogata in grasimi, care duce la un nivel ridicat al colesterolului
Stari de lesin, pierderi de constienta, in timpul efortului
Rezultate anormale ale altor investigatii cardiologice, precum electrocardiograma (EKG)
Diabet zaharat
Fumat
Dependenta de alcool
Care sunt etapele acestei proceduri
Coronarografia este cea mai eficienta dintre metodele de diagnostic ale afectiunilor de la nivelul arterelor coronare. Metoda presupune investigarea acestor vase de sange, cu ajutorul unor tuburi subtiri din plastic numite catetere, cu care medicul pătrunde in sistemul circulator. La nivelul arterelor coronare, el poate depista eventualele stenoze, si astfel poate sa recomande tratamentul potrivit (medicamentos, chirurgical sau interventional – angioplastie cu balon sau stent). Iata in ce consta procedura:
Pacientului i se face o anestezie la nivelul zonei inghinale sau la incheietura mainii. El ramane constient in timpul procedurii.
In locul ales se efectueaza o punctie (o intepatura) si se monteaza o teaca arteriala (un tub din plastic).
Prin teaca arteriala, medicul introduce cateterele, apoi le ghideaza spre arterele coronare.
Odata ce cateterele au fost pozitionate unde este nevoie, medicul injecteaza o substanta de contrast, cu ajutorul careia evidentiaza pe un ecran arterele coronare si blocajele de la acest nivel.
In acest moment, daca starea pacientului este grava, medicul poate decide realizarea unui tratament interventional (angioplastie cu balon sau stent). Interventia poate avea loc in cadrul aceleiasi proceduri si presupune largirea arterelor coronare, cu scopul de a le reda functia circulatorie.
La finalul procedurii, se realizeaza compresia locului intepat, pentru a obtine hemostaza (oprirea sangerarii).
Interventia dureaza intre 30 si 60 de minute si necesita spitalizare timp de 24 de ore. Dupa externare, pacientul poate reveni la desfasurarea activitatilor obisnuite. Totusi, trebuie sa evite efortul intens pentru 1-2 saptamani.
Aceasta investigatie minim-invaziva se realizeaza numai in clinici sau spitale specializate in medicina interventionala. De exemplu, puteti face o coronarografie la centrele Ares.
Riscuri si posibile complicatii
Riscurile procedurii sunt minime (1-2%), deoarece metoda este una minim-invaziva, adica produce traume foarte mici organismului. Totusi, exista riscul aparitiei unor reactii alergice la anestezic sau la substanta de contrast. De asemenea, pot aparea sangerari sau cheaguri la locul punctiei.
Modificarile de ritm cardiac si infarctul de miocard reprezinta riscuri foarte mici asociate cu aceasta procedura, iar medicul va informa dinainte pacientul daca in cazul sau exista ar putea sa apara unele complicatii.
In concluzie, coronarografia este o procedura eficienta in depistarea bolii coronariene si in prevenirea infarctului de miocard. Desigur, medicul cardiolog este cel care va decide daca aceasta procedura este indicata, tinand cont de fiecare caz in parte si de istoricul pacientului.
