TULBURAREA DE PANICA

Fiecare dintre noi poate avea o astfel de manifestare o data sau de doua ori in viata. Totusi 5%-6% din populatie sufera de atacuri de panica repetate. La 1%-2% din persoane, ele reprezinta manifestarea unei afectiuni numite tulburare de panica. In acest caz, atacurile sunt mai frecvente si, ceea ce e mai grav, sunt urmate de o teama constanta de repetare a atacului, care dureaza mai mult de o luna si genereaza tulburari de comportament. De exemplu, persoana respectiva evita sistematic circumstantele care au premers atacul (chiar daca sunt inofensive), se izoleaza, ajunge sa nu mai paraseasca locuinta, ca fiind unicul loc unde se simte in siguranta. Atacurile de panica sunt mai frecvente la sfarsitul adolescentei si la adultii tineri (dupa 35 de ani), fiind de doua ori mai intalnite la femei decat la barbati.

SAPTE TEORII

Exista cel putin sapte teorii care incearca sa explice atacul de panica. Dar nici una nu e concludenta. Sunt incriminati factori genetici si dezechilibre ale mediatorilor chimici cerebrali (serotonina si catecolaminele). De exemplu, copiii care au astfel de cazuri in familie prezinta o posibilitate de opt ori mai mare sa dezvolte o astfel de tulburare in viitor. Existenta unor boli psihice in familie (de exemplu, depresia) este, de asemenea, asociata cu un pericol marit de a suferi de atacuri de panica. Alti factori de risc sunt: stresul indelungat, schimbarile majore in viata (pierderea unei relatii sau moartea unui apropiat, nasterea unui copil, declansarea menopauzei etc.), abuzul in copilarie (fizic, psihic sau sexual), fumatul, alcoolismul, excesul de cofeina (indiferent de forma, fie din cafea, fie din sucuri), niveluri scazute de zinc si magneziu in sange.

LUPTA SAU FUGA

Mecanismul patologic al atacului de panica presupune o alterare a sistemului natural de alarma, de reactie la pericol, care ne dicteaza comportamentul in fata unei amenintari: lupta sau fuga. In aceste situatii, organismul se pregateste, devine alert, primeste un impuls de energie, frecventa cardiaca si cea respiratorie cresc. In atacul de panica, acest raspuns este initiat in lipsa unui pericol evident, uneori chiar noaptea in somn. Atacul de panica poate sa apara si in diferite afectiuni psihice: depresie, schizofrenie, tulburare anxioasa sau obsesiv compulsiva, stres posttraumatic.

Poate fi, de asemenea, asociat frecvent cu anumite maladii interne, astfel incat aparitia sa ar trebui sa fie urmata de investigatii care sa depisteze o eventuala maladie. Se inscriu aici: boli cardiace (in primul rand, prolapsul de valva mitrala, dar si cardiomiopatiile sau hipertensiunea arteriala), hipertiroidismul, epilepsia, afectiuni pulmonare (astmul bronsic, bronhopneumopatia cronica obstructiva), boli intestinale inflamatorii cronice, migrene. Intreruperea brusca, fara un aviz de specialitate, a medicatiei pentru tratarea tulburarilor de panica, dar si a altor afectiuni (de exemplu, astm bronsic, boli cardiovasculare) se poate solda cu atacuri de panica repetate.

MODALITATI DE MANIFESTARE

Atacul de panica debuteaza brusc, fara o cauza evidenta. Uneori, starile sunt precipitate de repetarea imprejurarilor unui alt atac de panica, de existenta unor fobii (de exemplu, o persoana care se teme de serpi, insecte poate face un atac de panica la vederea acestora. Fenomenul nu se produce insa constant), de stres sau de unele excese: cafea, alcool, tutun. Persoana simte o frica puternica, inexplicabila, fara obiect, insotita de senzatia de moarte iminenta, de irealitate sau de teama de a innebuni. Concomitent apar: palpitatii, cresterea frecventei cardiace, respiratie rapida, superficiala, sufocare, frisoane sau valuri de caldura, transpiratii, tremuraturi, amorteala sau furnicaturi, cefalee, ameteala, lesin, senzatie de nod in gat, dureri toracice, greata, dureri abdominale.

De obicei, nu sunt intalnite toate aceste simptome concomitent, diagnosticul punandu-se daca la senzatia de frica se adauga patru-sapte dintre ele. Simptomele ating maximul in 10 minute, tot episodul durand, de obicei, o jumatate de ora. Uneori insa episodul poate fi mai lung, cu atacuri ce se succed la intervale mici (in valuri), astfel ca pare un singur atac prelungit. In general, o persoana poate avea cateva atacuri pe zi sau ele se pot derula la intervale mai mari. Daca atacul este urmat de un timp mai indelungat (peste o luna) de frica unui alt atac si a unor tulburari de comportament consecutive (evitarea situatiilor in care a aparut atacul, evitarea parasirii casei, a conducerii masinii, renuntarea la relatiile sociale etc.), este vorba despre dezvoltarea unei tulburari de panica.

CONFUZII CU INFARCTUL

Exista simptome sau afectiuni ce se pot confunda cu un atac de panica. Exemplul tipic il reprezinta criza anginoasa sau infarctul miocardic.

Intr-adevar, 25% dintre persoanele care se prezinta intr-un serviciu de urgenta cu suspiciunea de infarct au, de fapt, un atac de panica. Infarctul apare, totusi, la persoane peste 45-50 de ani, iar durerea e mai puternica si prelungita. De aceea, daca atacul de panica dureaza mai mult de o ora, bolnavul trebuie sa se prezinte la medic. Atentie! Chiar daca ati prezentat in trecut atacuri de panica, asta nu exclude existenta, in paralel, a unei afectiuni cardiace sau declansarea unui infarct miocardic.

Criza hipoglicemica, care poate observata la bolnavii cu diabet, de obicei in cazul injectarii unei doze prea mari de insulina, neadaptata alimentatiei si efortului fizic, se manifesta prin tremuraturi, transpiratii, ameteala, vedere incetosata, confuzie, anxietate, palpitatii, senzatie de foame. In aceste cazuri, anxietatea (frica) nu este atat de intensa ca in atacul de panica. Alteori, preocuparea bolnavului care a suferit un atac de panica e atat de intensa, obsesiva chiar, astfel incat orice simpla crestere a ritmului cardiac este confundata cu o stare premergatoare unui atac de panica, putandu-se instala rapid toate semnele acestuia.

RECOMANDARI

Tulburarea de panica nu este un stigmat, dar nici o conditie inofensiva. Ca bolnav, nu trebuie sa tergiversati prezentarea la medic. Ca apartinator, trebuie sa incurajati pacientul sa consulte medicul, ajutandu-l sa isi depaseasca temerile si reticentele. Tratamentul se face cu diferite tipuri de antidepresive. Se apeleaza, de obicei, la inhibitori selectivi de recaptare a serotoninei si inhibitori selectivi de recaptare a noradrenalinei. Mai rar, se folosesc antidepresive triciclice sau inhibitori de monoaminoxidaza. La antidepresive se adauga si benzodiazepine care au un efect sedativ si care se folosesc cu succes cand este nevoie de amendarea rapida a simptomelor. Betablocantele (ca propranololul) pot fi folosite pentru tratarea simptomelor fizice asociate. Medicatia este de lunga durata si impune cooperarea apropiata cu medicul specialist. Pentru cresterea sanselor de vindecare se apeleaza si la psihoterapie.

Incercati sa va odihniti suficient, sa evitati stresul si abuzul de cafea, alcool, tutun. Este bine sa faceti exercitii fizice (de exemplu, gimnastica aerobica) si sa invatati diferite tehnici de relaxare.

CONSECINTE

Atacul de panica sau tulburarea de panica poate altera grav viata familiala, sociala si profesionala a bolnavului, poate conduce: la fobii, tulburari ale somnului, depresie sau ganduri suicidare, la abuz de alcool, tutun, uneori chiar de droguri. Toate acestea insa nu constituie o solutie, ci, de fapt, agraveaza maladia, instalandu-se un cerc vicios.

INVESTIGATII

Daca aveti un atac de panica, nu trebuie sa-l ignorati sau sa va adresati doar psihologului. Medicul dumneavoastra de familie va va da o trimitere la un medic psihiatru. Concomitent, se va face un examen clinic general si diferite teste paraclinice (examen de sange, electrocardiograma, dozari de hormoni tiroidieni etc.) pentru a exclude alte afectiuni.

Sfatul medicului

Daca se declanseaza atacul, incercati sa va asezati pe un scaun, sa va calmati, sa respirati rar si adanc. Uneori, se recomanda sa respirati intr-o punga, dar nu s-a confirmat ca aceasta masura ar avea un efect salutar. Intr-adevar, respiratia accelerata din atacul de panica determina eliminarea crescuta de bioxid de carbon, care altereaza procesele metabolice ale organismului. Respirand in punga, veti aspira mai mult bioxid de carbon. Totusi, daca exista o tulburare cu scaderea aportului de oxigen (ca in infarct), starea se poate inrautati.

Citeste si Jurnalul National

Sursa foto: tonymarini.com